Viorel Pașca, proprietarul azilelor din județul Bihor care funcționau fără autorizație, solicită public returnarea pacienților preluați de autorități. Cererea vine la scurt timp după ce Curtea de Apel București a decis definitiv ca bărbatul de 55 de ani să fie cercetat în stare de libertate, ridicând inclusiv măsura controlului judiciar.
Mesajul transmis autorităților după decizia instanței
Imediat ce a scăpat de măsurile preventive, bihoreanul s-a adresat direct oficialilor statului printr-o postare pe Facebook. Iar solicitarea adresată marți, 14 iulie, este una cât se poate de clară.
„Domnule Prefect, domnule ministru al sănătății, domnule ministru al muncii si protecției sociale, domnilor directori ai AJPIS, ANPIS, DSP, DGASPC, CJ. Având în vedere cele întâmplate în aceste zile cu bolnavii de la Dumbrava, inclusiv că o parte dintre ei sunt ținuți împotriva voinței lor în anumite locuri deși au domiciliul în Dumbrava, sau Tinca, vă rog să luați măsurile ce se impun pentru ca aceștia să poată reveni acolo unde locuiesc de fapt și de drept și unde doresc să locuiască”, a transmis Viorel Pașca.
Ce înseamnă asta concret pentru instituțiile care au intervenit la fața locului? Proprietarul rețelei vrea acum să negocieze o formă de autorizare a centrelor sale.
„În ce privește autorizația invocată, țin să vă informez că sunt dispus să ne întâlnim pentru a discuta și găsi soluții pentru a „intra în legalitate”, mai precis să beneficiem de autorizație de funcționare pentru câteva case din Dumbrava și Incești”, a adăugat el.
Invitație la negocieri la fața locului
Așa cum a relatat Libertatea într-un material recent, Pașca merge mai departe și îi cheamă pe guvernanți la sediul asociației.
„Având in vedere situația disperată a acestor oameni și a multor altora ca ei, precum și datoria si interesul dumneavoastră pentru a aduce un plus de mai bine in viața lor, astept să mă informați despre data și locul în care ne putem întâlni pentru a discuta modul in care vom soluționa această problemă. Dacă doriți, puteți veni la Dumbrava pentru a vedea si discuta la fața locului despre condițiile și măsurile ce se impun în acest sens”, a conchis Viorel Pașca.
Să fim serioși, cererea vine într-un moment în care acuzațiile procurorilor sunt extrem de grave. Ministerul Muncii a precizat deja că centrele nu aveau nici acreditare și nici servicii sociale licențiate.
Acuzațiile procurorilor și prejudiciul calculat
Dar care este baza dosarului penal? Pe 30 iunie, DIICOT a descins la zeci de adrese din județul Bihor pentru a destructura rețeaua condusă sub paravanul asociației umanitare „Dumbrava DPG Dumnezeu Poartă de Grijă”.
„Începând din 2020 și până în acest an, un bărbat de 55 de ani a format împreună cu alte persoane o rețea de criminalitate organizată pe criterii familiale, având ca scop obținerea de foloase materiale din exploatarea unor persoane vulnerabile”, a transmis DIICOT într-un comunicat oficial.
Anchetatorii spun că gruparea a indus în eroare donatorii și a obținut bani din sponsorizări, pensii, indemnizații de handicap și ajutoare de înmormântare ale victimelor. Prejudiciul total estimat depășește 13 milioane de lei, echivalentul a aproximativ 2,5 milioane de euro.
„Pe parcursul întregii perioade, victimele au fost menținute într-o stare de dependență și aservire, fără să le fie asigurate condițiile minime necesare protejării sănătății, demnității și integrității lor fizice și psihice, întrucât nu au beneficiat de îngrijire constantă și adecvată stării medicale și diagnosticului psihiatric, nu au fost supravegheate permanent, iar tratamentul medicamentos necesar afecțiunilor de care sufereau fie nu le-a fost administrat, fie le-a fost administrat în mod necorespunzător, discontinuu, fără respectarea indicațiilor medicale și de către un personal necalificat și insuficient”, mai arată procurorii.
Dincolo de cifrele financiare, ancheta a scos la iveală un detaliu macabru. Un număr de 401 oameni care au murit în aceste azile, de-a lungul anilor, au fost îngropați pe un câmp aflat lângă cimitirul greco-catolic.
Motivarea judecătorilor pentru lăsarea în libertate
Și totuși, cum s-a ajuns la judecarea în libertate? Inițial, pe 1 iulie, Viorel Pașca fusese reținut pentru 24 de ore, alături de soție și de cei trei copii ai familiei. Ulterior, DIICOT a cerut arestarea lor preventivă pentru 30 de zile.
Tribunalul București a respins cererea de arestare pe 2 iulie, seara, și a dispus controlul judiciar. Instanța și-a motivat decizia argumentând că „persoanele beneficiau de spații de cazare dotate, hrană, îmbrăcăminte, acces la medicație și servicii medicale”.
Cifrele și datele din teren arată însă o situație complet diferită.
Atât DIICOT, cât și avocatul apărării au contestat hotărârea Tribunalului. Dosarul a ajuns la Curtea de Apel București (decizie anunțată definitiv luni, 13 iulie), care a respins solicitarea procurorilor de arestare preventivă și a anulat inclusiv măsura controlului judiciar pentru toți membrii familiei Pașca.
