Sari la conținut

Mierea, uleiul de măsline și suplimentele cu România trecută la origine apar în trei suspiciuni de fraudă

Pentru miere, ulei de măsline și suplimente alimentare trecute cu România la origine, raportul Comisiei Europene pentru septembrie 2026 semnalează trei suspiciuni de fraudă. Nu anunță retragerea vreunui lot de pe piața din România. Suspiciunile trebuie verificate de autorități; ele nu sunt fraude dovedite.

Lectură: 3 min
O lingură specială pentru miere este sprijinită pe marginea unui borcan care conține un lichid auriu vâscos
Foto: Fæ / Wikimedia Commons (CC BY-SA 3.0)

Notificarea despre miere a venit din Cehia, iar cele despre ulei și suplimente, din Germania. Raportul nu dă nume de firme, mărci, loturi sau cantități și nu confirmă că aceste produse au fost comercializate în România, astfel că un cumpărător nu poate afla din el dacă produsul pe care îl are este vizat.

Ce produse apar în cele trei notificări

În cazul mierii, suspiciunea privește prezența unor enzime numite alfa-amilaze, provenite din altă sursă decât mierea. Tabelul Comisiei trece România la origine și Cehia drept țara care a trimis notificarea.

Germania a notificat un ulei vândut pe internet drept ulei de măsline extra virgin „Kalamata”, cu denumire de origine protejată. Produsul este suspectat de contrafacere, iar România apare în câmpul destinat originii. Această mențiune nu stabilește cine l-a produs și nici că a fost vândut în România.

Tot Germania a notificat suplimente vândute online. În acest caz, la origine sunt trecute atât Franța, cât și România. Semnalul privește extracte de pilosella și semințe de dovleac, precum și afirmații despre efectele produselor asupra sănătății.

Câte suspiciuni au fost înregistrate în septembrie

Comisia a selectat 164 de suspiciuni din 803 notificări transmise în septembrie 2026 prin iRASFF, sistemul european în care țările schimbă alerte despre alimente. Aceste numere nu arată câte produse din magazine sunt fraudate. Raportul cuprinde cazuri care privesc mai multe țări, nu și problemele limitate la un singur stat.

Cele mai multe suspiciuni au fost înregistrate la următoarele categorii:

  • Suplimente și alimente cu substanțe nutritive adăugate: 48 de suspiciuni.
  • Pește și produse din pește: 14 suspiciuni.
  • Carne și produse din carne, fără cele de pasăre: 10 suspiciuni.
  • Grăsimi și uleiuri: 9 suspiciuni.

Controalele din piețe și magazine au dus la 82 dintre cele 164 de semnale, iar controalele la frontiere, la 25. Alte 20 au pornit de la reclamații ale consumatorilor, câte 14 de la verificări făcute de companii și de la urmărirea relatărilor din presă, iar 9 de la persoane care au semnalat nereguli.

Ce se știe despre verificările din România

Pentru cele trei notificări care menționează România nu este anunțat un rezultat al verificărilor făcute aici. Raportul nu dă nici numărul suspiciunilor din totalul de 164 care au fost confirmate ulterior.

Ca reper separat, raportul Autorității Naționale pentru Protecția Consumatorilor pe 2025 arată că instituția a analizat 60 de probe de miere, produse cu indicație geografică protejată și ulei de măsline. Cinci probe nu respectau cerințele verificate. Instituția a lucrat și la 41 de notificări europene privind alimentele; aceste cifre sunt din alt an și nu reprezintă rezultate pentru cele trei semnale din septembrie 2026.

Notificările europene sunt trimise autorităților competente din statele implicate pentru verificări. Raportul din septembrie nu stabilește o dată la care acestea vor anunța rezultatele.

Fotografia de mai sus este o imagine ilustrativă, din Wikimedia Commons.

Distribuie

Daniela Serban scrie la rubricile Externe, Politică și Infrastructură de pe news24.ro. Toate articolele →

Citește și

Parteneri Articole recomandate din rețeaua noastră