Jumătate din totalul deceselor din țara noastră au drept cauză patologiile cardiovasculare. Datele Institutului Național de Sănătate Publică pentru anul 2021 arată clar: o persoană din patru se afla în evidența medicilor de familie cu o boală cardiovasculară. La nivel global, aceste afecțiuni ucid peste 17 milioane de persoane anual, adică 2.000 de decese în fiecare oră.
De ce colesterolul normal nu este suficient
Foarte mulți pacienți cred că sunt în siguranță dacă analizele de rutină ies bine. Numai că lucrurile stau puțin diferit în realitate. Dr. Dana Stăicuț, medic specialist de medicină internă la Hyperclinica MedLife Băneasa, atrage atenția că un profil lipidic aparent normal nu exclude riscul formării plăcilor de aterom pe vasele de sânge.
„Este o investigație importantă pentru că ne arată grosimea pereților arterelor carotide, dacă există plăci de aterom la acest nivel și dacă s-au produs îngustări ale vaselor. Aceste modificări pot afecta fluxul de sânge către creier și se asociază cu un risc crescut de accident vascular cerebral, dar și cu un risc cardiovascular mai mare în general”, a explicat medicul despre ecografia Doppler de artere carotide.
Dacă sistemul vascular de la nivelul gâtului prezintă depuneri, procesul de ateroscleroză există probabil și la nivelul inimii sau al creierului. Odată diagnosticat, pacientul rămâne sub monitorizare strictă.
Rolul apolipoproteinei B in evaluarea medicala
Știți cum funcționează de fapt transportul grăsimilor în organism? Recent, medicii au început să se uite dincolo de colesterolul total, LDL, HDL și trigliceride. Într-o analiză detaliată publicată recent de Hotnews, aflăm că apolipoproteina B a devenit un marker esențial.
„În ultima perioadă, sunt din ce în ce mai multe studii medicale care ne indică faptul că lipidograma nu ar trebui să se rezume doar la colesterol total, LDL, HDL și trigliceride, ci mai este o analiză care se numește apolipoproteina B. Când vorbim despre colesterol LDL vorbim despre analiza din sânge care ne arată nivelul de grăsime din sânge, cel care se depune pe vas și care poate să fie în limite normale. Dar, dacă am un nivel crescut de apolipoproteină B, atunci riscul cardiovascular este mare la acel pacient și impune investigarea prin ecografie Doppler de artere carotide”, a subliniat dr. Stăicuț.
Iar explicația este simplă. Colesterolul LDL reprezintă încărcătura, în timp ce apolipoproteina B arată numărul de vehicule care o transportă. Chiar dacă nivelul total de colesterol este mic, un număr mare de particule aterogene crește riscul ca acestea să pătrundă în peretele arterial și să formeze depuneri.
Fumatul si controlul greutatii
Dislipidemia, adică dezechilibrul grăsimilor în sânge, apare la orice vârstă. Femeile merg mai des la cabinet, dar medicii văd tot mai mulți tineri afectați direct de un stil de viață haotic.
„Un caz aparte a fost un bărbat de 36 ani, care, în ciuda vârstei tinere, avea plăci de aterom pe arterele carotide. Era fumător, iar fumatul este un factor de risc important la orice vârstă. De ce? Nicotina și celelalte substanțe din fumul de țigară afectează peretele vascular, favorizează inflamația și contribuie la depunerea grăsimilor pe vase. În timp, vasele devin mai rigide, iar riscul de evenimente cardiovasculare crește”, a declarat dr. Dana Stăicuț.
Ecografia Doppler se recomandă clar tuturor celor cu hipertensiune arterială, dislipidemie, diabet zaharat, suprapondere, obezitate și fumătorilor. Aceeași investigație se face și pentru membrele inferioare, unde specialiștii caută stenoze, flux scăzut sau tromboze.
Ecografia abdominala si stilul de viata
Dincolo de vasele de sânge, o ecografie abdominală anuală este absolut necesară. Până la urmă, organele interne trebuie verificate chiar dacă sângele nu trădează nicio afecțiune.
„Ecografia abdominală ne ajută să vedem aspectul organelor interne, chiar și atunci când analizele de sânge sunt în limite normale. Putem identifica modificări la nivelul ficatului, rinichilor, colecistului sau pancreasului, cum ar fi steatoza hepatică, litiaza biliară ori modificări sugestive pentru încărcare grasă. Vedem, si ecostructura pancreasului și-i măsurăm dimensiunea. Dacă pancreasul este infiltrat cu grăsime, atunci secreția de insulină poate să fie afectată și pacientul poate să aibă o glicemie crescută cu prediabet sau chiar diabet zaharat sau o rezistență la insulină. Foarte de actualitate este rezistența la insulină, chiar în rândul tinerilor”, a avertizat medicul.
Și asta nu e tot. Ciugulitul între mese (obicei extrem de comun) forțează pancreasul să secrete insulină constant, ducând direct la rezistență metabolică. Pentru a preveni problemele, medicii cer minimum 8.000-10.000 de pași zilnic într-un ritm alert, care să crească pulsul.
Protocolul de screening preventiv recomandat de specialiști include următoarele investigații de bază:
- Ecografie abdominală anuală, alături de analize de sânge, urină și scaun.
- Examen Babeș-Papanicolau anual pentru femeile active sexual, iar după 50 de ani din 5 în 5 ani.
- Endoscopie și colonoscopie din 5 în 5 ani după vârsta de 50 de ani.
Regula de bază pentru cină rămâne strictă. După ora 19:00 sau cel târziu 20:00 trebuie să existe repaus digestiv. În cazul fumătorilor, protocolul medical adaugă și un screening prin CT cu substanță de contrast la fiecare 4-5 ani, imediat după depășirea vârstei de 50 de ani.
