Apelul Guvernului privind restanțele salariale ale judecătorilor este așteptat să fie soluționat pe 8 octombrie

Pronunțarea a fost amânată de șase ori, potrivit Mediafax. Ultima amânare a fost decisă pe 17 septembrie, când instanța a fixat termenul de joi.

Apelul vizează hotărârea din 5 mai prin care a fost admisă cererea ÎCCJ, iar Guvernul și Ministerul Finanțelor au fost obligați să asigure fondurile pentru plata restanțelor. Instanța a inclus între modalitățile de finanțare și rectificarea bugetară, adică modificarea bugetului în cursul anului.

Hotărârea atacată stabilește următoarele condiții:

• Obligațiile trebuie îndeplinite în 10 zile de la rămânerea definitivă a hotărârii.
• Pentru întârziere sunt prevăzute penalități de 1% pentru fiecare zi.
• Este prevăzută și o amendă de 20% din salariul minim brut pe țară pentru fiecare zi de întârziere.

De unde provin restanțele salariale

Drepturile salariale cerute la plată provin din hotărâri judecătorești, inclusiv din majorări acordate retroactiv. În 2023, ÎCCJ și Parchetul General au decis, în urma unor asemenea hotărâri, creșterea cu 25% a salariilor judecătorilor și procurorilor, cu efect din 2018.

O parte dintre plăți au fost ulterior amânate din cauza constrângerilor bugetare și a deciziilor Guvernului privind alocarea fondurilor. Pentru 2026, premierul interimar Ilie Bolojan a prezentat o estimare de aproximativ 4,8 miliarde de lei pentru suma aflată în litigiu.

În cererea semnată de președinta ÎCCJ, Lia Savonea, instituția a susținut că neplata încalcă dreptul de proprietate al judecătorilor care dețin hotărâri executorii rămase neplătite de peste zece ani. A invocat și încălcarea separației puterilor în stat, precum și subminarea autorității hotărârilor judecătorești.

Guvernul contestă posibilitatea ca o instanță să îl oblige să aloce fonduri suplimentare prin rectificare bugetară.

În iulie, Bolojan a anunțat sesizarea CCR pentru soluționarea unui presupus conflict juridic de natură constituțională. Guvernul a argumentat că instanța ar fi depășit atribuțiile Executivului și Legislativului privind elaborarea și executarea bugetului de stat.

Sesizarea, depusă pe 2 iulie și referitoare la acest litigiu salarial, a fost respinsă ca inadmisibilă cu o zi înaintea termenului de pronunțare în apel.

ÎCCJ a salutat decizia CCR și a susținut că nu există conflictul juridic de natură constituțională invocat. Instituția a arătat că disputa privind plata salariilor restante trebuie soluționată în procesul aflat pe rolul său.

Dacă hotărârea din 5 mai este menținută în apel, obligația de a asigura fondurile devine definitivă în condițiile stabilite de acea instanță. Dacă admite apelul Guvernului, situația plăților și efectele hotărârii atacate vor fi reevaluate potrivit soluției date de ÎCCJ.