Aplicațiile fitness induc rușine arată analiza a 13.799 de postări

Mii de postări negative analizate cu AI

Studiul a scrutat 58.881 de postări care discutau cele mai profitabile cinci aplicații de fitness de pe piață. Din acest volum imens de date, cercetătorii le-au filtrat pe cele care exprimau un „sentiment negativ”, rezultând un eșantion final de 13.799 de postări relevante pentru analiză.

Cifrele sunt clare.

Prin această metodă, s-a conturat o imagine îngrijorătoare a modului în care unii utilizatori interacționează cu tehnologia menită, teoretic, să îi ajute.

De la rușine la demotivare

Dar ce au descoperit, mai exact, în aceste mesaje? Utilizatorii au raportat că simt „rușine” atunci când înregistrează alimente nesănătoase, „iritare” din cauza notificărilor insistente trimise de aplicații și dezamăgire atunci când nu reușesc să își îndeplinească obiectivele. O problemă majoră pare să fie legată de țintele generate de algoritmi, bazate pe obiectivele de slăbire ale unei persoane.

Cercetătorii notează în British Journal of Health Psychology: „Aceste aplicații se bazează pe algoritmi care nu reflectă flexibilitatea și dezordinea vieții reale și nu țin cont de circumstanțele și diferențele individuale”.

Un exemplu concret vine chiar de la un utilizator, care a scris: „Dacă vreau să-mi ating greutatea dorită, trebuie să consum −700 (minus 700) de calorii pe zi.” Cum vine asta, pe bune? În unele cazuri, aceste experiențe nerealiste au dus la „demotivare”, utilizatorii părând să renunțe complet la obiectivele lor.

„Trebuie să fim mai blânzi cu noi înșine”

Iar Dr. Paulina Bondaronek, de la Institutul de Informatică în Sănătate al UCL și autor principal al lucrării, trage un semnal de alarmă. „Puține studii au analizat potențialele efecte dăunătoare ale acestor aplicații”, a spus ea. „Social media oferă o cantitate uriașă de date care ne-ar putea ajuta să înțelegem aceste efecte. Folosind AI, am putut analiza aceste date mai rapid.”

Concluzia analizei este tranșantă. „În aceste postări, am găsit multă vină și rușine, oamenii simțind că nu se descurcă atât de bine pe cât ar trebui. Aceste efecte emoționale pot ajunge să dăuneze motivației și sănătății oamenilor.”

Soluția propusă este o schimbare de paradigmă. „În loc de măsuri de succes foarte înguste și rigide legate de cantitatea de greutate pierdută, aplicațiile de sănătate ar trebui să prioritizeze starea de bine generală și să se concentreze pe motivația intrinsecă – adică plăcerea sau satisfacția inerentă în activități.” Dr. Bondaronek adaugă: „Trebuie să învățăm să fim mai blânzi cu noi înșine. Suntem buni la a învinovăți și a face de rușine pentru că ne gândim că ne va ajuta să fim mai buni, dar de fapt are efectul opus.”

Efectul opus celui dorit

Numai că imaginea nu e completă fără un avertisment chiar din partea echipei de cercetare. „Este important de menționat, si, că am analizat doar postările negative, așa că nu putem evalua efectul general al acestor aplicații în ceea ce privește starea noastră de bine. Aplicațiile pot avea o latură negativă, dar probabil că oferă și beneficii multor oameni”, a precizat Dr. Bondaronek.

Co-autorul studiului, Dr. Lucy Porter de la Divizia de Psihologie și Științe ale Limbajului din cadrul UCL, completează perspectiva. „Ascultând relatările utilizatorilor de pe rețelele de socializare, am văzut că aplicațiile de fitness îi pot lăsa uneori pe utilizatori demoralizați și gata să renunțe – ceea ce este exact opusul a ceea ce aceste instrumente ar trebui să facă.”

Ea încheie subliniind direcția viitoare: „Știm din cercetările anterioare că sentimentul de rușine și nefericire față de propria persoană nu va sprijini o schimbare de comportament sănătoasă și pe termen lung – ceea ce trebuie să știm acum este cât de răspândite sunt aceste efecte asupra moralului și bunăstării emoționale și dacă se poate face ceva pentru a adapta aplicațiile de fitness astfel încât să răspundă mai bine nevoilor oamenilor.”