Salariile directorilor din patru direcții fără activitate ale Ministerului Muncii au depășit 273.000 de lei. Curtea de Conturi a respins trimiterea cazului la parchet

La 1 octombrie 2026, Curtea de Conturi a respins propunerea inspectorilor de a anunța parchetul despre neregulile găsite la minister. Votul privește trimiterea cazului la procurori, nu încasarea înapoi a salariilor plătite.

Unde au ajuns cele peste 273.000 de lei

Este vorba despre direcțiile județene pentru familie și tineret din Buzău, Prahova, Sibiu și Vâlcea. Suma indicată de inspectori reprezintă cheltuieli salariale pentru funcțiile de director executiv din toate cele patru direcții, nu salariul unui singur director. Potrivit documentelor prezentate de G4Media, direcțiile nu aveau angajați care să lucreze în subordinea directorilor, sedii proprii, patrimoniu sau programe pentru tineri.

Auditul intern al Ministerului Muncii ar fi avertizat în aprilie 2025 că aceste direcții nu funcționau, dar primeau bani pentru salariile directorilor. G4Media arată că finanțarea ar fi continuat până la jumătatea anului 2025. Perioada completă în care au fost făcute plățile de peste 273.000 de lei nu este precizată.

Ce bani sunt separați de salariile celor patru directori

Inspectorii au semnalat și alte probleme de salarizare. La direcția din Gorj, veniturile considerate necuvenite au depășit 118.000 de lei, potrivit G4Media. Aceasta este o constatare diferită de plățile pentru directorii din Buzău, Prahova, Sibiu și Vâlcea; cele două sume nu descriu aceleași salarii.

Cei peste 273.000 de lei arată cât s-a plătit pentru funcțiile de conducere din cele patru direcții. Nu a fost indicat cât a primit fiecare director, ce parte din sumă ar putea fi cerută înapoi sau cine ar trebui să o restituie.

Ce a spus ministrul Muncii despre control

Ministrul Florin Manole a declarat pentru Europa FM că trimisese Corpul de control la verificări înainte de plecarea sa din minister. Nu au fost identificate reacții publice ale Simonei Bucura Oprescu, ale lui Petre-Florin Pîslaru sau ale directorilor executivi din cele patru direcții. El a spus că, la revenire, a găsit raportul întocmit în urma controlului după cinci luni, nesemnat și neasumat de ministrul Pîslaru.

Manole a spus și că decizia de a sesiza parchetul aparținea plenului Curții de Conturi. Acesta a votat împotriva sesizării la 1 octombrie 2026; măsurile cerute pentru corectarea plăților și termenele lor nu au fost făcute publice în relatările despre caz.