Aproximativ 46% dintre adulții din România suferă de hipertensiune arterială, o afecțiune care se instalează tăcut și produce daune ireversibile. Cifrele sunt de-a dreptul alarmante, mai ales că boala lovește tot mai des în rândul tinerilor. Medicul cardiolog Gabriela Partene, de la MedLife Timișoara, trage un semnal de alarmă asupra pericolelor ignorării acestei condiții.
„Este foarte importantă atât depistarea timpurie a hipertensiunii arteriale, cât și evaluarea de specialitate a bolii și riscului cardiovascular, pentru a stabili un plan terapeutic optim și a preveni complicații majore precum infarctul miocardic sau accidentul vascular cerebral”, subliniază dr. Gabriela Partene.
Cifrele care sperie o țară întreagă
Datele furnizate de Societatea Română de Cardiologie arată o realitate sumbră. Aproape jumătate din populația adultă a țării este hipertensivă, cu un vârf de 51% în rândul bărbaților. Iar statisticile devin și mai îngrijorătoare când ne uităm la tineri. Pe bune, cifrele vorbesc de la sine:
- 1 din 7 români cu vârsta între 18 și 24 de ani are HTA;
- 1 din 5 în intervalul 25-34 de ani;
- 1 din 3 pentru cei între 35 și 44 de ani;
- aproape jumătate din populația cu vârste între 45 și 54 de ani este hipertensivă.
Dar ce înseamnă, mai exact, să ai tensiunea mare? „Hipertensiunea este definită de creșterea persistentă a presiunii în artere peste valorile de 140 mmHg (tensiunea sistolică) și/ sau 90 mmHg (tensiunea diastolică)”, a explicat medicul cardiolog. Aceste praguri sunt confirmate și de cele mai recente ghiduri ale Societății Europene de Cardiologie (ESC 2024), considerate „biblia” specialiștilor din Europa.
Cum afli dacă ai o problemă
V-ați gândit vreodată că o simplă durere de cap ar putea ascunde ceva mai grav? Hipertensiunea arterială evoluează adesea fără semne clare, iar când apar, simptomele sunt „mai degrabă nespecifice (cefalee, amețeli, tulburări vizuale, sângerări nazale)”. Din acest motiv, singura metodă sigură de depistare este monitorizarea periodică.
Recomandările medicilor sunt clare. Adulții sub 40 de ani ar trebui să-și verifice tensiunea cel puțin o dată la 3 ani, în timp ce persoanele de peste 40 de ani ar trebui să facă acest lucru cel puțin anual.
Pentru măsurătorile făcute acasă, dr. Partene are sfaturi precise: „Pentru a măsura corect acasă tensiunea arterială, este recomandat ca pacientul să folosească un dispozitiv electronic, validat clinic, cu manșetă la nivelul brațului, adecvată ca dimensiune. La fel de importantă este cunoașterea și respectarea precisă a tehnicii de măsurare: măsurătorile să se facă într-un mediu liniștit, după minimum 5 minute de repaus, în poziție șezândă, având spatele și brațul sprijinit; în ora dinaintea măsurătorilor se evită fumatul sau băuturile cofeinizate”.
Stil de viață sau pastile
Majoritatea pacienților au hipertensiune esențială, adică fără o cauză exactă cunoscută, ci mai degrabă o combinație de factori genetici, dietă cu prea multă sare, alcool, sedentarism și stres. Numai că lucrurile stau puțin diferit pentru o mică parte dintre bolnavi. „Se estimează că aproximativ 10% din pacienți prezintă hipertensiune secundară, cu o cauză identificabilă, de exemplu: afecțiuni renale, endocrinologice, sindromul de apnee obstructivă în somn, coarctația de aortă”, a subliniat dr. Partene.
Poți controla tensiunea doar din stilul de viață? E drept că unii pacienți tineri, cu forme ușoare, reușesc acest lucru prin dietă mediteraneană, 150 de minute de sport pe săptămână și managementul stresului. „Există situații destul de puține în care pacienții reușesc să-și normalizeze tensiunea arterială pentru perioade variabile de timp, fie că au fost sau nu sub tratament medicamentos pentru hipertensiune”, a mărturisit cardiologul. Însă medicul adaugă un avertisment esențial: „Chiar și acest profil de pacient necesită monitorizare de specialitate pentru a surprinde momentul când devine necesar tratamentul medicamentos”.
Cazul care a schimbat totul
O pacientă de 32 de ani a demonstrat cât de complexă poate fi această afecțiune. Deși urma tratamentul și avea un stil de viață sănătos, tensiunea ei refuza să scadă. Investigațiile amănunțite au scos la iveală o cauză rară: o tumoră benignă pe glanda suprarenală.
„Deși pacienta a fost sub tratament pe care l-a respectat și a urmat un stil de viață sănătos, surprinzător, valorile tensiunii arteriale s-au menținut ridicate. După ce s-a depistat o tumoră benignă a glandei suprarenale, producătoare de aldosteron, un hormon care în exces determină creșterea tensiunii arteriale, femeia a suferit o intervenție chirurgicală laparoscopică de îndepărtare a tumorii. Evoluția ulterioară a fost bună, cu normalizarea rapidă a tensiunii arteriale, fără a mai necesita tratament medicamentos,” a povestit medicul.
Capcana întreruperii tratamentului
Una dintre cele mai mari temeri ale pacienților este că medicamentele „dau dependență”. Dr. Partene demontează acest mit, explicând că tratamentul este o necesitate, nu un viciu. Renunțarea la el poate avea consecințe dramatice.
O greșeală fatală.
„Oprirea medicației conduce la creșterea tensiunii la valorile dinaintea tratamentului, uneori bruscă și severă, putând provoca un accident vascular cerebral sau infarct”, a explicat medicul. Motivele pentru care pacienții renunță sunt diverse, de la subestimarea bolii până la teama de efecte adverse sau convingerea greșită legată de dependență. „Motivele pentru care pacienții opresc tratamentul pentru hipertensiune la un moment dat sunt diverse: de la subestimarea bolii și a complicațiilor ei, cauzată de o informare sau înțelegere inadecvată, mai ales în absența simptomelor, continuând cu temerile în privința eventualelor efecte adverse listate în prospectele medicamentelor, dar care, în practica medicală zilnică, se dovedesc în general a fi rare și ușoare. Alteori, pacientul poate opri sau chiar refuza tratamentul având convingerea eronată că acesta „dă dependență”.”
Soluția, spune medicul, stă în comunicarea deschisă și scheme de tratament simple. „Îmi doresc ca toți pacienții să înțeleagă importanța evaluării si monitorizării bolii și riscului cardiovascular la medicul specialist. si, să respecte tratamentul recomandat întrucât, neglijată, hipertensiunea arterială evoluează indubitabil spre complicații majore cu impact negativ asupra vieții pacientului, dar și a familiei”, este mesajul final al dr. Gabriela Partene.
