O femeie din Cluj a fost convinsă să facă un credit de 100.000 de lei și să transfere toți banii unor necunoscuți, crezând că ajută poliția într-o anchetă de fraudă. Nu este un caz izolat, ci vârful de lance al unei noi campanii de înșelătorii telefonice care vizează românii. Escrocii folosesc un scenariu complex, se prezintă drept polițiști și chiar inspectori de la Banca Națională, folosind tehnici de manipulare psihologică și tehnologică pentru a fura economiile sau a lăsa victimele cu datorii uriașe.
Scenariul: de la „agent de poliție” la „inspector BNR”
Totul începe cu un apel de pe un număr necunoscut. La celălalt capăt al firului, o voce cu un ton oficial se prezintă drept reprezentant al Poliției Române. Pentru a câștiga încredere, escrocul oferă detalii precise, cum ar fi adresa unui sediu real de poliție, de exemplu cel de pe Strada Regina Elisabeta din București. Pretextul este mereu o urgență: „Se ocupă de un dosar de fraudă al unui fost angajat bancar care a avut acces la datele dumneavoastră” sau „Cineva încearcă să facă un credit pe numele dumneavoastră”.
Infractorii dețin deja informații de bază despre victimă, precum numele complet și numărul de telefon, ceea ce face povestea și mai credibilă. După ce stabilesc contactul și induc starea de panică, regia se complică. Falsul polițist anunță victima că va fi contactată de un „inspector financiar de la BNR” pentru a colabora la „prinderea infractorilor”. Aici intră în scenă al doilea personaj, care preia controlul conversației și trece la fapte. Acesta trimite pe WhatsApp o „legitimație” falsă și un așa-zis „contract de confidențialitate”, amenințând victima cu amenzi pentru „obstrucționarea justiției” dacă dezvăluie cuiva detalii despre anchetă.
Tehnica folosită se numește CLI Spoofing. Darius Țicu de la Directoratul Național de Securitate Cibernetică (DNSC) explică cum reușesc atacatorii să fie atât de credibili: „Se folosesc de numere de telefon care sunt disponibile în baza de date publice. La o verificare foarte scurtă, dar precară, se poate găsi numărul respectiv de telefon asociat instituției”. O victimă a povestit cum a fost pusă să verifice pe site-ul BNR numărul de pe care era sunată, iar acesta coincidea cu cel oficial.
„Fraierită. Folosită.” Cazul de 100.000 de lei de la Cluj
Patricia Brad, o femeie din Cluj, a trăit coșmarul acestei înșelătorii și a avut curajul să își facă publică povestea, la îndemnul adevăratei Poliții. Terorizată ore în șir la telefon, a fost convinsă să meargă la o bancă și să aplice pentru un credit de valoare maximă. Falsul inspector BNR a ghidat-o în permanență, spunându-i că este urmărită prin camerele de supraveghere ale băncii și că trebuie să urmeze instrucțiunile întocmai pentru „binele anchetei”.
„Mi s-a spus să le trimit toți banii ca dumnealui să îmi închidă linia de credit și astfel să nu mai pot fi fraudată. Fraierită. Folosită. M-am tot rugat azi noapte să mă mai trezesc o dată pe data de 8 aprilie și să nu mai fac încă o dată greșelile pe care le-am făcut ieri.”
După ce a obținut creditul de 100.000 de lei, a fost direcționată către un tonomat unde a depus toți banii în contul escrocilor. Imediat după transfer, apelul s-a închis, iar toate mesajele de pe WhatsApp au fost șterse. A rămas singură, fără bani și cu o datorie uriașă la bancă.
Semnalele de alarmă pe care nu trebuie să le ignori
Deși escrocii par profesioniști, fac greșeli. Dragoș Stanca, expert în securitate cibernetică, a fost și el sunat și a observat că falsul polițist folosea termeni ciudați, precum „Banca României Naționale” sau „Oficiul de Poliție al României”, indicii clare că, cel mai probabil, traducea un scenariu dintr-o limbă străină. Multe victime au raportat că apelurile vin de pe numere din afara țării.
Poliția Română subliniază un aspect fundamental. Comisarul-șef Sorin Stănică a declarat ferm: „Se respectă niște proceduri foarte stricte și nu se rezolvă lucrurile prin telefon. Nu există amenințări din partea polițiștilor de tipul obstrucționării justiției, contracte de confidențialitate încheiate cu poliția”. Nicio instituție a statului, fie că este Poliția, Parchetul sau BNR, nu va solicita niciodată cetățenilor date personale, informații bancare sau, mai ales, transferuri de bani prin telefon pentru a ajuta la o anchetă.
Recomandarea specialiștilor este simplă: la cel mai mic dubiu, închideți apelul. Apoi, contactați direct instituția în numele căreia s-a prezentat apelantul, folosind un număr de telefon oficial, de pe site-ul acesteia, nu numărul de pe care ați fost sunat.
Răspunsul autorităților și amploarea fenomenului
Aceste înșelătorii nu sunt opera unor amatori. O investigație Europol recentă, desfășurată în România și Spania, a dezmembrat o rețea infracțională extrem de sofisticată, cu sedii în Sibiu și Vâlcea. Gruparea, organizată pe trei niveluri, a înșelat victime din toată Europa cu milioane de euro. În urma perchezițiilor, au fost confiscate peste 174.000 de euro, 55g de aur, 135 de telefoane mobile și 326 de cartele SIM, o dovadă a anvergurii operațiunilor.
Conștiente de pericol, autoritățile române au început să ia măsuri concrete. Începând de la finalul lunii februarie 2026, Autoritatea Națională pentru Administrare și Reglementare în Comunicații (ANCOM) a impus tuturor operatorilor de telefonie să blocheze la nivel de rețea apelurile inițiate din afara țării care afișează în mod fals un număr de telefon din România. Măsura vizează direct tehnica de spoofing și ar trebui să reducă semnificativ numărul acestor apeluri frauduloase care ajung la cetățeni. Până când aceste filtre vor deveni complet eficiente, vigilența rămâne cea mai bună armă de apărare.
