Un verdict dur. Vine de la Paris. Emmanuel Macron aruncă bomba: acuză direct Spania pentru mega-blackout-ul care a ucis cinci oameni și a paralizat o națiune întreagă, liderul francez susținând, conform Dailymail, că dezastrul a fost cauzat de dependența excesivă de energia regenerabilă. Madridul respinge vehement teoria.
Scandalul a izbucnit după ce, în aprilie 2025, o pană de curent masivă a cufundat în beznă Spania, Portugalia și sud-vestul Franței. Aproape o zi întreagă. Cinci oameni au murit. Milioane au rămas blocați în lifturi și trenuri. Internetul a picat. Orice comunicare a fost tăiată. În tot acest timp, guvernul socialist de la Madrid a cerut răbdare și a promis o investigație, evitând însă orice explicație concretă.
„Niciun sistem nu poate rezista”. Atacul direct al președintelui francez
Emmanuel Macron a rupt tăcerea. Fără menajamente. El crede că dezbaterea despre cauzele reale ale penei este complet falsă. „Problema Spaniei este că are un model energetic 100% regenerabil pe care propria rețea internă nu îl poate susține”, a declarat președintele francez. A fost tranșant.
Vina nu e la interconectări, spune el. Problema e alta. „Niciun sistem, cel puțin cu tehnologia actuală, nu poate rezista unei asemenea dependențe de energiile regenerabile”. Macron a insistat pe nevoia de stabilitate în mixul energetic, pentru că altfel șocurile devin pur și simplu prea mari pentru rețea, iar declarațiile sale pun acum o presiune imensă nu doar pe Spania, ci și pe alte state europene cu planuri similare de tranziție verde.
Madridul neagă. Ce s-a întâmplat în realitate în aprilie 2025?
O zi de coșmar. Așa a fost descrisă ziua de 28 aprilie 2025, când oamenii au rămas blocați în trenuri prin zone rurale, elevii și angajații au fost trimiși acasă, iar supermarketurile funcționau în semi-întuneric. În mijlocul haosului, guvernul lui Pedro Sanchez a respins orice critică legată de dependența de regenerabile. Inițial, operatorul rețelei, Red Eléctrica de España, a aruncat vina pe o scădere bruscă, fără precedent, a producției de energie.
Apoi, în octombrie, un raport a indicat o altă cauză, una tehnică. O supratensiune. Cea mai severă din Europa din ultimii 20 de ani. Pe scurt, prea multă tensiune în rețea. Surprinzător sau nu, asociațiile producătorilor de energie electrică și fotovoltaică au contrazis imediat versiunea oficială, susținând că nu generatoarele au eșuat, ci rețeaua însăși, care nu a putut gestiona surplusul și s-a închis automat. „Nu are nicio logică să pice întregul sistem din cauza unei centrale fotovoltaice”, a punctat Jose Donoso, șeful asociației fotovoltaice spaniole.
Spania, campioană la regenerabile? Cifrele din spatele controversei
Cifrele spun o poveste complicată. În 2024, Spania a produs aproape 57% din electricitate din surse regenerabile – eolian, hidro, solar, arată datele Red Eléctrica. Nuclearul a contribuit cu circa 20%. Ironia sorții? Exact în toiul acestor ambiții verzi, guvernul Sanchez a aprobat dezafectarea reactoarelor nucleare rămase. Planul se întinde între 2027 și 2035.
Madridul vrea și mai mult. Ținta pentru 2030 este ca 81% din electricitatea țării să vină din surse regenerabile. Un obiectiv extrem de ambițios. Acum, după blackout, criticii îl numesc de-a dreptul periculos.
Un avertisment pentru toată Europa?
Cazul Spaniei a zguduit întregul continent. Ecourile au ajuns puternic în Marea Britanie, unde Secretarul pentru Energie laburist, Ed Miliband, vrea ca sistemul electric să fie 95% „curat” până în 2030, mizând aproape totul pe regenerabile. Criticii spun că termenul este nerealist de scurt pentru a asigura o rețea rezistentă.
Dezastrul spaniol, primul de acest fel provocat de o supratensiune, este un studiu de caz sumbru. El arată un adevăr incomod: tranziția verde, deși necesară, implică riscuri gigantice dacă rețelele nu sunt modernizate masiv pentru a gestiona fluctuațiile. Bătălia declarațiilor dintre Paris și Madrid nu este despre Spania. Este despre viitorul energetic al Europei.
