Bolojan cere rapid un guvern cu puteri depline și avertizează că România poate pierde 7,5 miliarde de euro

Președintele Nicușor Dan va face nominalizarea pentru funcția de premier când va considera oportun sau va convoca noi consultări, a declarat Bolojan, transmite USR și UDMR.

„Cu cât vom avea un guvern stabil mai repede, cu atât va fi mai bine”, a declarat Ilie Bolojan, președintele PNL și premierul interimar, în conferința de presă de vineri.

Bolojan a pus încetinirea activității administrative din ultimele luni pe seama instabilității politice. El a acuzat Partidul Social-Democrat că a demobilizat aparatul guvernamental și a spus că funcționarii nu știau cine va veni la conducere, cine va pleca și cine își va păstra postul. În evaluarea sa, această situație a afectat absorbția fondurilor europene și efectuarea plăților.

Premierul interimar a legat cele nouă reforme de fonduri europene importante. Potrivit estimării sale, fiecare reformă are o pondere de cel puțin 700 de milioane de euro.

Guvernul interimar nu poate adopta ordonanțele necesare jaloanelor

Bolojan a explicat că un cabinet cu puteri depline ar putea adopta o ordonanță de urgență pentru îndeplinirea unui jalon PNRR. Guvernul interimar nu are această competență, astfel că măsura trebuie promovată printr-un proiect de lege.

În acest caz, amendamentele introduse în comisiile parlamentare nu trebuie să modifice acordul negociat cu Comisia Europeană. O lege care se îndepărtează de condițiile convenite riscă să nu fie acceptată drept jalon îndeplinit.

PNL va susține proiectele necesare reformelor indiferent dacă se va afla la putere sau în opoziție, a mai spus Bolojan. Separat, PSD, PNL, USR și UDMR au semnat un acord pentru adoptarea noii legi a salarizării din sectorul public până la finalul sesiunii parlamentare.

Întârzierile la plată pun presiune pe termenul din august

Premierul interimar a declarat că unele proiecte PNRR au plăți întârziate. În lipsa achitării rapide a lucrărilor, constructorii nu pot menține ritmul necesar pentru finalizarea proiectelor până în august, termenul-limită menționat pentru PNRR.

Componenta de investiții publice finanțată prin PNRR ajunge în acest an la aproximativ 10 miliarde de euro, potrivit lui Bolojan. Acesta a cerut miercuri coordonatorilor de investiții și reforme să stabilească necesarul de bani de la bugetul de stat, pentru ca Ministerul Finanțelor să poată asigura fluxul plăților.

Programul Anghel Saligny va continua în perioada următoare, iar plățile erau la zi în săptămâna anterioară declarației. Bolojan a precizat însă că posibilitatea suplimentării sumelor aprobate la începutul anului este foarte scăzută, deoarece trebuie acoperite diferențele de finanțare ale proiectelor europene.

Opt proiecte din sănătate au costuri suplimentare de 1,2 miliarde de lei

Ministerul Sănătății a identificat depășiri de aproximativ 1,2 miliarde de lei la șase spitale și două centre de pregătire continuă finanțate prin PNRR. Problemele au fost constatate la următoarele proiecte:

• Spitalul Județean de Urgență Bistrița;
• Centrul de patologie vasculo-cerebrală și neurochirurgie de la Spitalul Clinic Județean de Urgență Cluj;
• Centrul Chirurgical Cardiovascular de la Institutul de Urgență pentru Boli Cardiovasculare și Transplant Târgu Mureș;
• Centrul de Diagnostic și Tratament al Tuberculozei Zerlendi de la Institutul Marius Nasta din București;
• Departamentul Sănătatea Mamei și Copilului de la Spitalul Clinic Județean de Urgență Sf. Apostol Andrei Constanța;
• Spitalul Agrippa Ionescu din Balotești;
• Construcția și dotarea Centrului de dezvoltare a competențelor pentru personalul din sistemul public de sănătate – UMF Carol Davila-București;
• Centrul de instruire pentru personalul din sistemul public de sănătate din Târgu Mureș.

Firma care lucrează la Institutul Marius Nasta și-a retras personalul din cauza întârzierilor la plată, a precizat Ministerul Sănătății. Analiza făcută la Guvern arată că ministerul are nevoie urgentă de mai multe hotărâri de guvern pentru efectuarea plăților și finalizarea spitalelor până la sfârșitul lunii august.

Acordul SAFE deschide accesul la un împrumut de 16,68 miliarde de euro

Comisia Europeană a semnat cu România acordul SAFE, un instrument european temporar pentru investiții urgente în apărare și securitate. Împrumutul de 16,68 miliarde de euro va finanța înzestrarea, infrastructura strategică, tehnologia militară și dezvoltarea capacităților de producție din România.

Primul avantaj invocat de Bolojan este dotarea armatei cu tehnică nouă, pe baza planurilor întocmite de militari. El a susținut că echipamentele similare celor folosite de alte armate NATO vor îmbunătăți cooperarea în cadrul alianței și vor consolida Flancul Estic.

Dobânzile împrumutului garantat de Comisia Europeană sunt la jumătatea celor plătite de România în condițiile actuale de piață, potrivit premierului interimar. Bolojan a indicat o perioadă de grație de 10 ani și o perioadă de rambursare de 40 de ani. Ministerul Finanțelor a precizat că fiecare tranșă, inclusiv prefinanțarea, va avea o maturitate de 45 de ani și aceeași perioadă de grație de 10 ani.

Peste 4 miliarde de euro sunt destinate tronsoanelor de autostradă Pașcani-Suceava-Siret și Pașcani-Iași-Ungheni. Planul transmis Comisiei Europene prevede aproximativ 4,2 miliarde de euro pentru infrastructura rutieră de interes național, iar diferența merge către înzestrare și infrastructura din domeniul apărării și securității.

„Prin SAFE, România nu investește doar în apărare și securitate, ci creează poate cea mai importantă oportunitate din ultimele decenii pentru conectarea Moldovei la infrastructura mare europeană”, afirma ministrul Alexandru Nazare.

Contractele de achiziție includ condiția ca mai mult de jumătate dintre componente să fie fabricate în România. Bolojan a legat această cerință de transferul de tehnologie, investiții și posibilitatea efectuării în țară a lucrărilor de întreținere pentru tehnica militară.

O parte dintre investiții va fi realizată prin asocieri cu firmele de stat din subordinea Ministerului Economiei, iar altele vor implica firme private românești sau investiții directe ale producătorilor europeni. Bolojan a susținut că proiectele vor folosi capacitățile industriale existente și vor crea locuri de muncă în zonele în care vor fi amplasate.

„Miza acestui program nu este doar securitatea României, ci și capacitatea noastră de a produce mai mult aici, acasă, în parteneriat cu industria europeană”, a transmis Ilie Bolojan, președintele PNL și premierul interimar, după semnarea acordului SAFE.

România a semnat acordul la 12 mai, după aprobarea memorandumului de către Guvern și președintele României. Documentele originale au ajuns la Bruxelles la 13 mai.

Prima tragere poate fi solicitată în octombrie 2026, iar împrumutul rămâne disponibil până la 31 decembrie 2030. După intrarea în vigoare a acordului, Comisia Europeană poate acorda o prefinanțare de 15%, adică aproximativ 2,5 miliarde de euro.

Ministerul Finanțelor va administra fondurile, iar Cancelaria Prim-Ministrului va superviza planul. Proiectele și achizițiile revin următoarelor instituții beneficiare:

• Ministerul Apărării Naționale;
• Ministerul Afacerilor Interne;
• Serviciul Român de Informații;
• Serviciul de Telecomunicații Speciale;
• Serviciul de Informații Externe;
• Serviciul de Protecție și Pază;
• Ministerul Transporturilor și Infrastructurii;
• Administrația Națională a Penitenciarelor.

Comisia Europeană estimează stagnare economică în 2026

Economia României va stagna în 2026, după o creștere de 0,7% în 2025, potrivit prognozei Comisiei Europene. Revenirea este estimată pentru 2027, când produsul intern brut ar urma să crească cu 2,3%.

Consolidarea fiscală, inflația ridicată și energia mai scumpă vor afecta puternic consumul intern și nivelul de trai. Bolojan a pus încetinirea și pe seama efectelor războiului din Golf asupra prețului combustibililor, a războiului din Ucraina și a disputelor tarifare dintre marile blocuri economice.

Premierul interimar a susținut că economia trece și printr-o reașezare după mai mulți ani cu deficite mari. El a spus că banii direcționați în principal către consum nu au produs în 2023, 2024 și 2025 o creștere economică pe măsura sumelor introduse în piață, dar au alimentat importurile și deficitul comercial.

Pentru perioada următoare, Bolojan a indicat patru direcții: păstrarea echilibrelor bugetare, absorbția fondurilor europene, reducerea prețurilor la energie și creșterea numărului de persoane active pe piața muncii. Bugetul de investiții din acest an reprezintă 8% din PIB, fiind susținut de componenta fondurilor europene.

În privința energiei, el a arătat că prețurile afectează atât cheltuielile familiilor, cât și competitivitatea firmelor. Bolojan a mai afirmat că România este pe penultimul loc în Europa după ponderea cetățenilor activi pe piața muncii în populația activă.

Bolojan respinge acuzațiile formulate la adresa Oanei Gheorghiu

Ilie Bolojan a respins acuzațiile de trafic de influență formulate la adresa vicepremierului Oana Gheorghiu și le-a numit pseudoștiri. El a acuzat PSD că a dărâmat un guvern din care făcea parte, iar apoi a evitat să își asume formarea unui nou cabinet.

Senatorul PSD Daniel Zamfir îl acuză pe Bolojan că ar fi discutat împărțirea banilor din fondul de rezervă cu frații Micula, folosind un șervețel și un pix, în prezența unor funcționari ai Ministerului Finanțelor. Zamfir a invocat și prioritizarea unor plăți de peste 230-250 de milioane de euro în 2019, în mandatul fostului premier Ludovic Orban, și a cerut instituțiilor statului să cerceteze cazul. Afirmațiile senatorului nu sunt confirmate independent.

Bolojan a răspuns că discuția vizată ar fi avut loc în toamna anului trecut, pe fondul unor solicitări privind poziția Guvernului față de hotărârile pronunțate în cazul unei firme a fraților Micula. El a susținut că în acea întâlnire au fost relatate decizii luate în mandatul lui Ludovic Orban, nu în timpul actualului premier.

Fostul șef al Autorității pentru Digitalizarea României, Dragoș Vlad, a depus o plângere penală la Direcția Națională Anticorupție, DNA, împotriva Oanei Gheorghiu și a ministrului Economiei, Irineu Darău. El îi acuză de presiuni pentru încălcarea regulilor privind achizițiile publice și pentru identificarea unor soluții de colaborare cu grupul de societăți Schwartz.

La rândul său, președintele Autorității pentru Digitalizarea României, Aurel-Cătălin Giulescu, a depus miercuri la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție o plângere penală împotriva lui Dragoș Cristian-Vlad. Giulescu îl acuză de abuz în serviciu în legătură cu anularea procedurii de achiziție pentru Platforma Națională de Interoperabilitate și cere recuperarea unui presupus prejudiciu. Depunerea plângerilor nu confirmă acuzațiile formulate de cele două părți.

Guvernul și Nuclearelectrica au evaluări diferite asupra proiectului de la Doicești

Bolojan a declarat că proiectul reactoarelor modulare mici de la Doicești are probleme care nu pot fi negate. El a separat trei teme discutate public: parteneriatul strategic cu Statele Unite, transferul de tehnologie în România și situația concretă a proiectului nuclear.

Fostul ministru PSD al Energiei Bogdan Ivan a răspuns criticilor lui Bolojan și a precizat că proiectul SMR de la Doicești nu este unul politic, ci unul strategic.

La 15 mai, premierul interimar afirmase că proiectul SMR de la Doicești consumase peste 240 de milioane de dolari și că România risca să rămână cu un teren și documente. El a atribuit conducerii Nuclearelectrica responsabilitatea de a verifica dacă investițiile puteau produce un rezultat viabil și a susținut că prețul energiei rezultate ar fi mai mare decât cel al pieței.

Nuclearelectrica, operatorul centralei de la Cernavodă și proprietarul a 50% din societatea de proiect RoPower Nuclear SA, a transmis că proiectul este conform planificării ca buget și etape, robust din perspectiva securității nucleare și susținut de interesul unor investitori. Compania a precizat că lucrează prin echipe mixte România-SUA și analizează atragerea de noi investitori, credite de la agențiile de export, granturi și alte surse de finanțare.

Bolojan a comparat situația cu centrala de la Iernut, începută în urmă cu 10 ani și planificată inițial pentru finalizare în trei ani. El a spus că un memorandum aprobat de Guvern permite Romgaz să contracteze direct cei peste 30 de subcontractori care au realizat 90% din centrală, astfel încât lucrările să poată continua fără pierderea garanțiilor.