Guvernul de la Sofia a forțat eliminarea Patriarhului Kiril al Rusiei din al 21-lea pachet de sancțiuni pregătit de Uniunea Europeană. Oficialii bulgari susțin că pedepsirea liderului religios ar fi alimentat euroscepticismul pe plan intern, lăsând astfel diplomația europeană să caute noi compromisuri.
Biserica, sancțiunile și teama de euroscepticism
Ministrul bulgar de Externe, Velislava Petrova-Chamova, a explicat decizia printr-un calcul politic intern. Într-o declarație exclusivă, oficialul a clarificat motivul pentru care Bulgaria s-a opus vehement propunerii venite de la Bruxelles.
„Atunci când aveți sancțiuni care au o măsură pur simbolică, dar nicio consecință economică asupra Rusiei, ceea ce riscați este ca, într-o țară, o țară ortodoxă, cum ar fi Bulgaria, să se creeze mediul propice pentru dezvoltarea retoricii antieuropene.”
Iar lucrurile nu s-au oprit aici. Numele liderului Bisericii Ortodoxe Ruse a fost scos oficial de pe listă duminică, în cadrul unei întâlniri a ambasadorilor europeni.
„De aceea nu o susținem și de aceea suntem cu adevărat fericiți că, pana la urma numele a fost eliminat”, a precizat Petrova-Chamova în cadrul unei emisiuni matinale.
Dar de ce îl voia Comisia Europeană pe lista neagră? Patriarhul Kiril a numit invazia rusă din Ucraina un „război sfânt”. Fostul ministru bulgar de Externe, Daniel Mitov, a acuzat direct că liderul religios și-a folosit poziția pentru a justifica agresiunea și uciderea civililor. Biserica Ortodoxă Bulgară și cea Rusă sunt autonome, dar împart aceleași credințe fundamentale și legături istorice profunde.
Ce conține pachetul 21 și impactul pe piața energiei
Pachetul 21 de sancțiuni a fost propus inițial pe 9 iunie. Așa cum arată informațiile publicate de Euronews, măsurile vizează lovituri economice dure, nu doar gesturi de imagine pentru publicul larg.
Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a prezentat clar direcția în momentul lansării. „Ne concentrăm pe sectoarele cu cel mai mare impact: energie, servicii financiare și criptomonede, comerț, inclusiv pescuit, pentru prima dată, și interzicem intrarea foștilor combatanți ruși în Uniunea Europeană.”
Și totuși, pachetul s-a blocat luni la Bruxelles, în ședința miniștrilor de Externe. O miză uriașă este mecanismul de plafonare a prețului petrolului rusesc, care ar putea sări de la 44 la 58 de euro per baril.
V-ați gândit vreodată cum se traduc aceste decizii europene în viața de zi cu zi? Când prețul țițeiului crește din cauza tensiunilor globale (cum ar fi războiul din Iran), iar UE modifică plafoanele de import, șoferii români simt asta direct pe panourile benzinăriilor din țară, unde prețurile la carburanți reacționează imediat la cotațiile regionale.
Negocierile decisive au fost mutate pentru o ședință de urgență programată marți după-amiază.
Vizita la Kiev și dosarul israelian
Data de 15 iulie este crucială. Atunci se va revizui automat mecanismul prețului la petrol, dar este și ziua în care șefa diplomației bulgare pleacă la Kiev pentru discuții privind securitatea energetică cu guvernul lui Volodimir Zelenski.
Întrebată dacă se teme că va merge acolo cu mâna goală, Petrova-Chamova a replicat ferm.
„Mă gândesc mai mult la modul în care putem lucra mai mult împreună pentru a ajuta Ucraina să facă față provocărilor care îi stau în față, care vor fi și mai mari pe măsură ce se apropie iarna.”
Dincolo de Rusia, miniștrii europeni au deschis un alt dosar fierbinte. Un document de două pagini (prezentat de Comisia Europeană) propune restricționarea comerțului UE cu așezările israeliene ilegale. O opinie consultativă din 2024 a Curții Internaționale de Justiție a declarat aceste așezări ca fiind ilegale, poziție asumată și de blocul comunitar. Șefa diplomației UE, Kaja Kallas, a subliniat că aceste așezări subminează perspectivele de pace și soluția celor două state.
Până la urmă, decizia e departe de a fi luată. Velislava Petrova-Chamova a explicat de ce nu poate susține încă propunerile pe acest subiect.
„Nu sunt cu adevărat propuneri, sunt opțiuni, iar acest lucru este ușor diferit, deoarece nu există un acord foarte clar între serviciul juridic al Comisiei și Consiliu cu privire la capacitatea de a le adopta cu unanimitate.”
Următoarea reuniune ministerială formală este programată abia în luna octombrie, cu doar câteva săptămâni înainte ca Israelul să organizeze alegeri legislative.
