Generalul Adrian Ciolponea avertizează asupra unui flux persistent de drone rusești spre România

Statul român trebuie să protejeze mai mult decât granița propriu-zisă: porturi, platforme energetice și spațiul aerian din apropierea Ucrainei intră acum într-un mediu de securitate caracterizat prin amenințări persistente, diferite de episoadele repetate de până acum. România, stat membru NATO, s-a confruntat deja cu prăbușiri de drone rusești pe teritoriul său, iar autoritățile au mobilizat frecvent aviația militară și au emis alerte RO-Alert.

Fostul oficial militar a evaluat că apropierea porturilor ucrainene Izmail și Reni de teritoriul României, la doar câțiva kilometri, reduce timpul de reacție atunci când Rusia intensifică loviturile asupra infrastructurii de la Dunăre. Orice abatere de traiectorie sau intrare deliberată ajunge mai repede în proximitatea teritoriului românesc.

„România trebuie să își proiecteze capacitatea antidronă pornind de la premisa unui flux persistent și imprevizibil de amenințări aeriene și maritime, nu de la ipoteza unor incidente izolate.”

Generalul maior (r) Adrian Ciolponea a explicat pentru Libertatea că Rusia urmărește mai multe obiective: să mențină presiunea asupra infrastructurii ucrainene, să descurajeze sprijinul pentru Ucraina și să observe cum detectează și reacționează NATO la astfel de amenințări. Potrivit Libertatea.ro, fiecare incursiune poate oferi informații despre timpul de reacție, procedurile de identificare, regulile de angajare și dispunerea senzorilor sistemului de apărare românesc.

Riscul accidentelor tehnice în creștere

Riscul nu vine doar din acțiuni deliberate. Generalul arată că drone rusești și ucrainene pot devia de la traiectorie din cauza bruiajului sau a altor forme de război electronic. Asta adaugă un risc de accident într-un spațiu deja tensionat.

Un incident recent pune presiune și asupra infrastructurii energetice: săptămâna trecută a fost descoperită o dronă navală cu explozibil la bord lângă platforma strategică Neptun Deep. Pericolul nu se oprește la aparatele zburătoare, ci include și amenințări maritime în apropierea unor obiective economice sensibile.

Încărcătura acestor sisteme este și ea importantă. Dronele de tip Geran-2, folosite frecvent în Ucraina, pot transporta zeci de kilograme de explozibil, iar dronele maritime pot avea o încărcătură considerabil mai mare.

Simpla interceptare nu oferă Rusiei informații despre apărare

Ciolponea spune că o incursiune fără victime și fără pagube materiale poate avea valoare militară, pentru că arată adversarului cum funcționează apărarea. Un răspuns limitat la doborârea sau urmărirea punctuală a unei drone nu rezolvă problema de fond.

„Fiecare incursiune poate genera informații operaționale valoroase privind timpul de reacție, procedurile de identificare, regulile de angajare, dispunerea senzorilor și capacitatea de coordonare între structurile militare și civile. Prin urmare, chiar și o incursiune care nu produce victime sau pagube materiale poate avea valoare militară prin informațiile pe care le generează despre sistemul de apărare și despre comportamentul factorilor de decizie.”

De aici decurge nevoia unui sistem național integrat, care să acopere detectarea, identificarea, evaluarea, protecția și neutralizarea amenințărilor cu drone, aeriene și maritime. Fostul reprezentant al Comandamentului Aliat de Transformare al NATO, structură responsabilă cu dezvoltarea capacităților de luptă ale Alianței, spune că este nevoie și de un cadru juridic coerent care să stabilească clar responsabilitățile instituțiilor implicate.

„Incursiunile dronelor în spațiul național reprezintă o problemă de securitate complexă, a cărei evoluție este determinată de suprapunerea mai multor factori operaționali și strategici. În consecință, răspunsul nu poate fi limitat la interceptarea punctuală a unor platforme aeriene sau maritime, ci trebuie conceput ca un sistem național integrat de detectare, identificare, evaluare, protecție și neutralizare a amenințărilor cu drone.”

Evaluarea lui Ciolponea mută accentul de la ideea de incident izolat la cea de presiune repetată asupra unui stat aflat la granița războiului.