Potrivit Medicalxpress News, Peste 19% dintre copiii cu vârste între 12 și 18 ani sunt victimele bullying-ului școlar, iar un număr îngrijorător de cazuri au loc online, potrivit unui raport al presei internaționale publicat vineri, 20 decembrie. În fiecare zi, mii de copii suferă din cauza fricii, rușinii și frustrării cauzate de hărțuirea colegilor.
Un medic pediatru explică ce trebuie să știe fiecare părinte despre bullying și ce acțiuni pot ajuta la oprirea acestui fenomen. Conform studiului, situația devine din ce în ce mai alarmantă în mediul online.
Impactul psihologic asupra copiilor
Bullying-ul școlar nu afectează doar victima directă, ci toți copiii care asistă la aceste comportamente. „Hărțuirea în școli creează un mediu toxic care influențează negativ dezvoltarea emoțională a tuturor elevilor”, explică specialiștii în pediatrie.
Copiii care sunt martori la acte de bullying dezvoltă anxietate și teamă că ar putea deveni următoarele ținte. Acest stres constant afectează concentrarea în timpul orelor și performanțele școlare.
Victimele directe prezintă simptome fizice precum dureri de cap, probleme digestive și tulburări de somn. Pe plan emoțional, ei dezvoltă depresie, anxietate socială și pierderea încrederii în sine.
Bullying-ul online în creștere alarmantă
Platformele digitale au transformat bullying-ul într-un fenomen care nu se oprește la ieșirea din școală. Mesajele răutăcioase, pozele compromițătoare și excluderea din grupurile online continuă să traumatizeze copiii și acasă.
Părinții observ că adolescenții își schimbă brusc comportamentul față de telefoane și calculatoare. Ei devin reticenți să meargă la școală sau să participe la activități sociale pe care le plăceau înainte.
Rețelele sociale permit agresorilor să rămână anonimi și să îți multiplice impactul negativ prin distribuirea rapidă a conținutului jignitor. Un singur mesaj răutăcios poate fi văzut de sute de colegi în câteva minute.
Semnale de alarmă pentru părinți
Specialiștii recomandă părinților să fie atenți la schimbările bruște în comportamentul copilului. Scăderea notelor, refuzul de a merge la școală și retragerea din activitățile preferate sunt indicatori importanți.
Copiii care sunt hărțuiți evită să discute despre școală și colegii lor. Ei inventează scuze pentru a nu participa la excursii sau petreceri și petrec mult timp singuri în cameră.
Leziunile fizice neexplicate, hainele rupte sau obiectele personale pierdute pot indica agresiuni fizice. De asemenea, copiii cer bani în plus fără să explice pentru ce îi vor folosi.
Strategii eficiente de prevenire
Comunicarea deschisă între părinți și copii reprezintă cea mai eficientă metodă de prevenire. Copiii trebuie să știe că pot vorbi despre orice problemă fără să fie judecați sau pedepsiți.
Părinții trebuie să învețe copiii să recunoască diferența dintre gluma nevinovată și hărțuire. Bullying-ul implică un dezechilibru de putere și comportamente repetate menite să rănească.
Dezvoltarea încrederii în sine prin activități extrașcolare ajută copiii să facă față mai bine situațiilor dificile. Sportul, muzica sau teatrul le oferă oportunități de a-și face prieteni noi și de a-și descoperi talentele.
Când și cum să intervii
Părinții trebuie să acționeze imediat când descoperă că copilul lor este hărțuit. Documentarea incidentelor cu date, ore și martori ajută la rezolvarea cazului cu școala.
Contactarea profesorului clasei sau a consilierului școlar trebuie să fie primul pas oficial. Multe școli au protocoale specifice pentru gestionarea cazurilor de bullying.
În situații grave, implicarea poliției poate fi necesară, mai ales când bullying-ul include amenințări, agresiuni fizice sau conținut digital ilegal. Părinții nu trebuie să ezite să ceară ajutor profesional.
Rolul școlilor în combaterea fenomenului
Instituțiile de învățământ trebuie să implementeze programe de prevenire care să educe toți elevii despre respectul mutual. Aceste programe trebuie să includă și formarea cadrelor didactice pentru recunoașterea semnalelor.
Sistemele de raportare anonimă permit elevilor să semnaleze incidentele fără teama de represalii. Camerele de supraveghere și supravegherea crescută în zonele comune reduc numărul de incidente.
Sancțiunile clare și aplicarea lor consistentă transmit mesajul că bullying-ul nu va fi tolerat. Totodată, agresorii trebuie să primească consiliere pentru a-și modifica comportamentul.
