AUR a abandonat granițele doctrinare și votează cot la cot cu rivalii politici în Parlamentul României. Formațiunea condusă de George Simion a preluat recent teme majore din programele USR, PNL și PSD, de la reducerea numărului de parlamentari la 300, până la blocarea listării companiilor de stat la bursă.
Teme vechi transformate in arme electorale
Votul de marți pentru alegerea primarilor în două tururi a arătat o alianță de conjunctură neașteptată, USR votând alături de AUR pentru modificarea legislației electorale. Numai că strategia funcționează perfect pe fondul crizei politice. Cu doar două săptămâni în urmă, partidul lui George Simion a lansat un plan pentru reducerea cheltuielilor administrative. Proiectul prevede tăierea cheltuielilor cu 1% din PIB anual în următorii patru ani, un Parlament cu 300 de aleși (un proiect asumat în trecut de Traian Băsescu și USR), un Guvern cu maximum 10 ministere și doar 20 de agenții guvernamentale.
Iar calculele politice arată o direcție clară. Când pe masa Guvernului Bolojan a apărut problema listării companiilor de stat la bursă, AUR s-a aliniat imediat cu PSD pentru a bloca măsura.
Analistul Radu Delicote explică această repoziționare rapidă: „Un partid pragmatic, care înțelege foarte bine termenul de realpolitik, în sensul în care stă pe sondajele de opinie, vede ce își dorește electoratul, nu neapărat să țină o doctrină, deci mai degrabă să audă și să vadă. Și pe asta încasează punctele electorale. Da, a preluat foarte multe inițiative de la toți, inițiative care, unele dintre ele, sunt foarte bune. Şi in contextul în care coaliţia, defuncta, se contrează, AUR adună puncte electorale. Pentru USR, și-au menținut inițiativa legislativă, brandul. Nu văd o problemă de moralitate.”
Miza reala a blocajului guvernamental
V-ați gândit vreodată cum ajung promisiunile vechi să pară idei complet noi? Așa cum semnalează Adevarul într-o analiză recentă, intenția ascunsă a liderilor AUR este declanșarea alegerilor anticipate. Ei știu că nu este o soluție de guvernare în acest moment, dar folosesc criza pentru a dilua mesajul partidelor pro-europene.
„Bineînţeles, pentru că nu există o majoritate în momentul de faţă în care să îţi permiţi să fii radical pe deciziile politice. Şi atunci trebuie să faci compromisuri. Soluţia este un Guvern de compromis, care va dura 100 de zile, cum a spus Ilie Bolojan când a preluat guvernarea, sau alegeri electorale anticipate.”, a declarat Radu Delicote.
Andrei Țăranu, prodecan la Facultatea de Științe Politice din cadrul SNSPA, confirmă caracterul populist al propunerilor, folosite acum ca instrument de presiune.
„Acum, nu cred că se poate guverna cu ei și ei știu acest lucru. Și asta pentru că, până când nu vor face niște gesturi sau nu vor da niște declarații mai degrabă europene, că nu sunt împotriva Uniunii Europene, vor fi priviți și puși totdeauna la index. Iar propunerile astea, cel puțin, un stat cu 300 de deputați și senatori, că aici apare o întrebare, este un considerent foarte greșit și, într-adevăr, eminamente populist. Reducerea schemei la la 50 este o propunere pe care a făcut-o USR-ul, din 2020, înainte de căderea cu guvernului Cîțu. Deci ei nu vin cu niște teme noi, dar probabil că încearcă să preia sau să vină cu teme care sunt deja consumate în spațiul public.”, a explicat profesorul Țăranu.
Votul pe motiune si riscul modelului bulgaresc
Strategia este clară.
Încă de la inițierea moțiunii de cenzură împotriva cabinetului Bolojan, votată ulterior împreună cu PSD, AUR a cerut direct întoarcerea la urne. Să fim serioși, amenințarea care a ținut unită fosta coaliție PNL-PSD-USR-UDMR s-a evaporat în momentul în care social-democrații au ieșit de la guvernare.
„Vom avea un Guvern, sunt sigur că Parlamentul îl va vota. AUR nu ştiu cum se va poziţiona în perioada următoare, realist. Ideea în sine că, iniţiativa unui partid, este a unui partid, şi nu o votăm de principiu, este o idee proastă. Este o idee păguboasă. Parlamentul rămâne grădina democraţiei şi a dezbaterii, şi dacă nu se întâmplă dezbatere, înseamnă că toată societatea are o problemă reală.”, adaugă Delicote.
Dar până la urmă, cine decontează electoral acest haos? Analistul avertizează asupra confuziei din rândul alegătorilor români: „Pierzi ascendentul moral ca şi partid, dacă ai spus asta odată, s-ar putea ca mare parte din electoratul tău să nu te mai vadă sensibil, şi să plece de la tine. Din toată confuzia, în care cetăţeanul nu mai ştie ce se întâmplă, se erijează un partid care este mult mai pragmatic decât celelalte.”
Chiar dacă ideea reducerii numărului de parlamentari îi aparține lui Traian Băsescu, memoria publicului este scurtă, iar AUR profită din plin de acest aspect.
„O parte ţin minte, o parte nu. Nu neapărat le mai diferenţiază în avalanşa de informaţii la care facem faţă. Suntem asaltaţi din foarte multe zone cu informaţie şi lucrul acesta nu mai are relevanţă, a fost a lui x, a fost a lui y. Nu mai suntem în narativul acela,devine relevant cine va spune povestea primul, în termenii săi, în cazul de faţă, AUR. Uşor, uşor, toată lumea comunică electoral, ne pregătim pentru alegeri anticipate. Devenim modelul bulgăresc şi asta îmi pare rău să o spun, dar se pare că aici suntem.”, a concluzionat Radu Delicote.
Bulgaria, țara oferită drept exemplu negativ pentru instabilitatea politică cronică, a înregistrat un record negativ în regiune. În ultimii doi ani, la sud de Dunăre s-au succedat 4 guverne și au fost organizate 3 rânduri de alegeri parlamentare anticipate.
