Canicula din vara 2026 ar fi provocat 50.391 de decese în 854 de orașe europene, estimează cercetătorii

Orașele incluse în cercetare reunesc aproximativ 40% dintre locuitorii țărilor analizate. Estimarea depășește semnificativ bilanțurile valurilor majore de caniculă din 2003 și 2022, arată cercetătorii.

„Cred că putem afirma cu destulă încredere că vara anului 2026 a fost probabil cea mai gravă din istorie în ceea ce privește mortalitatea legată de caniculă în mare parte a Europei”, a declarat Clair Barnes, cercetătoare la Imperial College London, specializată în schimbări climatice și fenomene meteorologice extreme și una dintre autoarele celor două articole.

Cercetătorii au estimat mortalitatea folosind relația dintre temperatură și decese

Calculul a pornit de la temperaturile din orașele studiate. Echipa le-a comparat cu valorile care ar fi fost de așteptat în absența schimbărilor climatice.

Ulterior, cercetătorii au aplicat rezultatele unor studii verificate de alți specialiști, care analizează legătura dintre căldură și numărul zilnic al deceselor. Astfel au estimat mortalitatea asociată caniculei de la începutul lui iunie până la finalul lui august.

Autorii spun că metoda a oferit anterior estimări apropiate, în linii mari, de bilanțurile anunțate ulterior de autoritățile sanitare naționale.

Separat, analiza atribuie peste 32.600 dintre decese schimbărilor climatice determinate de poluarea provenită din folosirea combustibililor fosili. Această contribuție reprezintă aproximativ două treimi din totalul estimat. La începutul secolului, cercetătorii atribuiau aceleiași cauze aproximativ 40% din mortalitatea asociată căldurii.

Raportul cercetătorilor concluzionează că vara anului 2026: „a fost probabil cea mai periculoasă vară din punct de vedere al căldurii pe care Europa a cunoscut-o până în prezent”.

Căldura a provocat decese și în regiunile nordice

Europa de Sud și Europa de Vest au înregistrat cele mai grave efecte. Totuși, cercetătorii au estimat mii de victime și în nordul continentului, inclusiv în Regatul Unit, unde clima este de obicei mai răcoroasă.

Europa se încălzește mai repede decât celelalte continente, iar căldura extremă provoacă cele mai multe decese dintre fenomenele meteorologice extreme. Temperaturile record din 2026 s-au întins de la finalul lui mai până la finalul lui august.

Pentru vestul Europei, aceasta a fost vara cu cele mai ridicate temperaturi de când există înregistrări. Media a depășit cu aproximativ 2,9 grade Celsius nivelul perioadei 1991-2020. În unele țări, în anumite zile, abaterea față de temperaturile obișnuite a trecut de 12 grade Celsius.

Raquel Nunes, profesoară asociată la Universitatea din Warwick în domeniul sănătății și mediului, nu a participat la cercetare. În opinia ei, rezultatele întăresc dovezile că temperaturile extreme provoacă decese. Ea subliniază că efectele căldurii nu sunt mereu vizibile imediat.

Rezultatele arată că mortalitatea nu s-a limitat la persoanele foarte vârstnice:

• Persoanele de cel puțin 85 de ani au avut cele mai ridicate rate de mortalitate.
• În grupa de vârstă 20-44 de ani, studiul estimează peste 800 de decese asociate căldurii.
• În rândul persoanelor sub 65 de ani, estimările ajung la mii de decese, a subliniat Nunes.

Nunes a amintit și pierderile suferite de familiile celor care au murit.

Negocierile climatice din Turcia urmează peste câteva săptămâni

Analiza a fost prezentată cu câteva săptămâni înaintea negocierilor climatice anuale ale Organizației Națiunilor Unite (ONU), programate în Turcia. Cu câteva zile înainte, un raport al organizației avertizase că lumea a pierdut șansa de a limita încălzirea la 1,5 grade Celsius față de nivelul preindustrial.

„Suntem cu mult în afara traiectoriei necesare pentru a limita cele mai grave consecințe ale schimbărilor climatice, iar guvernele trebuie să realizeze că, fără acțiuni și coordonare mai rapide, lucrurile nu vor face decât să se înrăutățească”, a avertizat Barnes.

„Până când nu vom renunța la dependența de combustibilii fosili, vom continua să avem veri din ce în ce mai fierbinți și mai periculoase”, a mai spus cercetătoarea.

„Aceste cifre ne reamintesc în mod dureros că verile noastre, mai fierbinți și mai extreme, au un impact din ce în ce mai grav asupra sănătății publice”, a adăugat ea.