Schimbările climatice, bolile plantațiilor și investițiile insuficiente au redus drastic oferta de cafea și cacao, iar efectele se văd direct la raft în România. Prețurile au crescut cu aproape 25% în martie 2026 față de aceeași lună a anului trecut, conform datelor INS, împingând inflația generală periculos de aproape de pragul psihologic de 10%.
De ce s-a scumpit cafeaua la nivel global
Recoltele de cafea Arabica au fost pur și simplu decimate. Seceta, înghețul și episoadele meteo extreme din țări cheie precum Brazilia, Columbia și Vietnam au redus mare oferta globală. Și, hai sa fim serioși, când oferta scade, prețurile o iau razna. Contractele futures pentru Arabica au urcat la maxime ale ultimilor zeci de ani, ajungând în 2025 în jur de 4 dolari pe livră, o creștere de 60% față de anul precedent.
Iar soiul Robusta nu a rămas mai prejos, atingând la rândul său maxime istorice. Peste toate acestea s-au suprapus și taxele vamale impuse de administrația Trump asupra cafelei din marile țări producătoare, care au perturbat fluxurile comerciale și au alimentat și mai mult volatilitatea.
Amplificarea șocului pe plan local
V-ați întrebat de ce se simt atât de puternic la noi aceste scumpiri? Răspunsul e simplu. România importă integral atât cacaua, cât și cafeaua, ceea ce înseamnă că șocurile de pe bursele internaționale se transmit aproape integral în prețurile de la raft.
Numai că lucrurile nu se opresc aici. Scumpirile globale s-au combinat cu un cocktail local exploziv: creșterea TVA la 21%, eliminarea plafonării la energie și costuri de transport din ce în ce mai mari. Toate acestea (decise la nivel guvernamental) au amplificat prețul final plătit de consumatori.
Inflația scapă de sub control
Și nu doar cafeaua s-a scumpit. Datele INS arată că ouăle au urcat cu 14,6%, fructele proaspete cu 14,2%, iar pâinea cu aproape 10%. În luna martie, legumele au adăugat un plus lunar de 2,3%, prelungind presiunile sezoniere.
Cifrele vorbesc de la sine.
Este a opta lună consecutivă în care indicele prețurilor de consum depășește pragul de 9%, un episod fără precedent în ultimul deceniu și fără echivalent printre statele membre ale Uniunii Europene. În acest peisaj, scenariul de bază al BNR, care prognozează o inflație de 4% la final de an, pare, e drept, greu de crezut. Punctul de inflexiune a fost august 2025, când liberalizarea prețurilor la energie și majorarea cotei de TVA de la 19% la 21% au catapultat inflația de la 5,7% în iunie la 9,9% în doar două luni.
Cel mai mare ecart din Uniunea Europeană
Indicele armonizat al prețurilor de consum (IAPC), cel folosit pentru comparații europene, a înregistrat o rată anuală de 9,0% în martie 2026, în creștere de la 8,3% în februarie. Ecartul față de media zonei euro rămâne cel mai mare din întreaga Uniune Europeană.
Contextul macroeconomic rămâne dificil: economia a crescut anemic în 2025, a intrat chiar în recesiune tehnică, în timp ce deficitul bugetar se menține la un nivel foarte ridicat.
