România se îndreaptă spre o criză politică majoră, în timp ce Bulgaria, după opt guverne în cinci ani, instalează o putere considerată filo-rusă. Această instabilitate din sudul flancului estic al NATO riscă să fie grav perturbată, o veste excelentă pentru Rusia, dar extrem de proastă pentru Ucraina, Uniunea Europeană și Alianța Nord-Atlantică.
Planul Moscovei pentru flancul estic
Experții militari avertizează că Moscova va încerca să profite din plin de noua configurație politică din regiune. Generalul în rezervă Virgil Bălăceanu (fost reprezentant al României la Comandamentul NATO de la Bruxelles) consideră că Rusia caută activ un nou pilon de influență după pierderea puterii de către Viktor Orbán în Ungaria.
„Ca militari, avem două perspective pe care le urmăm de aproape, ținând seama de ceea ce se va întâmpla în România, NATO, Uniunea Europeană și cu flancul de sud-est. Federația Rusă va căuta, în mod cert, un înlocuitor al lui Viktor Orbán. Nu știu dacă va fi Fico, care este pro-rus, pro-Putin, dacă va fi viitorul premier al Bulgariei, Rumen Radev, sau, de ce nu, viitorul premier al României, fie el în 2028”, spune generalul.
Iar planul Moscovei este mult mai amplu. Nu se limitează doar la exploatarea unor guverne prietenoase. „Putin va dori ca NATO să fie reconfigurat așa cum era el din punct de vedere geografic înainte de 1997. Iar în condițiile favorabile de regimuri politice prietenoase cu el, de regimuri care pot să ajungă și la o anumită formă de vasalitate, poate profita din plin. El are, de fapt, un plan destul de clar: o uniune statală Federația Rusă – Ucraina – Belarus – Republica Moldova, iar cealaltă parte a planului ar fi ca NATO să-și retragă prezența din statele care au intrat în alianță după 1997”, adaugă Bălăceanu.
O regiune tot mai vulnerabilă
Generalul Bălăceanu vorbește despre o vulnerabilizare accentuată a regiunii Mării Negre, unde efectivele NATO sunt oricum mai reduse comparativ cu zona Mării Baltice. V-ați gândit vreodată ce ar însemna asta pentru securitatea noastră?
„Chiar dacă aceste state vor rămâne sau nu în NATO, fără o prezență în teren a forțelor aliate, fără exerciții NATO care să depășească un număr de câteva sute sau, să zicem, 3.000-5.000 de militari, nicidecum exerciții la nivelul a 15.000, 20.000, 25.000, cum sunt necesare pentru postura de apărare și descurajare pe flancul de sud-est riscăm să asistăm la o vulnerabilizare serioasă a zonei. Și vom asista atunci la vulnerabilizarea prin instabilitate politică în România și prin deschiderea mult mai mare a condițiilor favorabile pentru a avea un regim autoritar și anti-european la București. Asta se va întâmpla pe fondul unei instabilități politice și a unei dezamăgiri din ce în ce mai accentuate față de coaliția actuală”, completează generalul.
riscul este să ajungem să schimbăm alianțele strategice. „Vom înlocui, cum zic unii, birocrația Bruxelles-ului cu «fermitatea» de conducere a Moscovei. Și știm cu toții ce înseamnă acea fermitate rusească”, mai spune Bălăceanu.
Într-un scenariu sumbru, cu un regim pro-rus instalat la Kiev pe termen lung, România și Bulgaria ar putea deveni „țări prietenoase” care să accepte prezența trupelor rusești la gurile Dunării. „Probabil guvernele de atunci, care vor ține de un regim autoritar, vor spune că ar trebui să întărim colaborarea exercițiilor de tip militar și colaborarea în industria națională de apărare cu Federația Rusă, și nicidecum în cadrul NATO. Mai ales în cazul Bulgariei”, susține generalul Virgil Bălăceanu.
Scenariul bulgar, imposibil în România?
Politologul Sergiu Mișcoiu, profesor la Universitatea Babeș-Bolyai, atrage atenția că, deși asemănătoare la prima vedere, sistemele politice din România și Bulgaria au diferențe fundamentale care fac improbabilă o criză electorală perpetuă la București, similară celei de la Sofia.
Lucrurile stau puțin diferit.
„Sistemul românesc este, la prima vedere, asemănător cu cel bulgar, dar totuși sunt deosebiri mari în sensul în care în sistemul bulgar, lipsa repetată a unei majorități parlamentare obligă la dizolvarea Parlamentului și pragul electoral este de 4%, ceea ce a dus, cronic, la existența unei fragmentări radicale a spectrului politic, făcând imposibile majoritățile guvernamentale, antrenând însă imediat și alegeri anticipate, ceea ce nu este cazul la noi.
Deci, un scenariu bulgar este imposibil de previzionat, pentru că alegerile anticipate nu pot fi organizate, de fapt, decât cu un consens între președinte, majoritatea parlamentară și premierul care își pierde majoritatea. Acest lucru, fireste, va fi foarte complicat, dacă nu e imposibil la noi. Deci nu vom avea această creștere record a numărului de alegeri pe număr de ani, așa cum s-a întâmplat în Bulgaria, unde bulgarii au găsit la asta un leac, și anume acordarea unei majorități foarte largi unei singure formațiuni politice.
Noi suntem departe de acest scenariu acum, însă, fireste, este posibil ca la următoarele alegeri una din formațiuni să se apropie de 50%, după cum arată lucrurile acum. Singura care merge în această direcție este AUR, dar mai avem până la alegeri”, spune Mișcoiu.
Criza de la București, pe înțelesul tuturor
Numai ca riscurile pentru România nu dispar, chiar dacă nu vom avea alegeri din șase în șase luni. Vina pentru actuala instabilitate, crede expertul, este împărțită.
„Partea foarte proastă la noi este că acest guvern a fost o dată minat din interior de PSD, care a căutat în permanență să îl submineze pe premierul Bolojan, să se disocieze de măsurile pe care le-a promovat, având o majoritate a miniștrilor în guvernul respectiv, ceea ce a făcut de la bun început un joc dublu. Și, fireste, cazul a fost agravat de atitudinea premierului Bolojan, care are unele calități, în special din perspectivă morală, dar este un negociator care nu reușește să promoveze consensul și acest lucru este acum pe nota sa de plată”, mai spune el.
Care e soluția? E drept că nu pare simplă. „Ce se poate întâmpla ulterior este, fireste, să avem un guvern minoritar care să se mențină până la o eventuală moțiune de cenzură care va fi câștigătoare, dar și în cazul în care PSD votează o moțiune AUR sau inițiază o moțiune care trece cu voturile AUR. Președintele ne-a spus că nu va accepta ca AUR să facă parte dintr-o majoritate guvernamentală.
Deci vom avea noi negocieri pentru reformarea actualei coaliții cu sau fără USR, de exemplu, aici va rămâne de discutat, însă nu văd altă soluție decât reformarea actualei coaliții, fără domnul Bolojan. Deci ne vom întoarce la situația actuală, cel mai probabil cu un alt premier din partea Partidului Național Liberal, și vom pierde timp, ne vom îndatora mai scump, vom avea inflație mai mare și reacții internaționale care vor genera, fireste, o temere pe piețele de capital, în rândul consumatorilor, să nu mai vorbim de încrederea societății în instituțiile Republicii”, explică Mișcoiu.
Prudență în privința Bulgariei
În ceea ce privește Bulgaria, Sergiu Mișcoiu îndeamnă la o analiză mai nuanțată. El crede că noul guvern de la Sofia, condus de Rumen Radev, ar putea fi mai pragmatic decât pare și va evita o ruptură totală de Bruxelles.
„Guvernul care se va forma la Sofia este însă deocamdată unul care nu știm exact cum va arăta. Știm care este opțiunea generală a fostului președinte. Aceasta nu este la fel de radicală sau violentă precum cea pe care a îmbrățișat-o Viktor Orbán la un moment dat. Concilierea cu Rusia și îmbunătățirea relațiilor cu Rusia este bazată în discursul lui Radev și pe elemente substanțial culturale mai degrabă decât pe altceva. Și aici Radev nu face decât să observe ceea ce se întâmplă de secole în societatea bulgară, care este, împreună cu cea sârbă, cele mai apropiate societăți ca model față de modelul cultural, religios, intelectual al Rusiei”, consideră Mișcoiu.
Nu-i chiar așa de simplu, așadar. Interesele economice ar putea tempera retorica pro-rusă. „Nu știu dacă odată ajuns la comanda guvernului, Radev nu va fi mult mai prudent în a respinge destinul european al Bulgariei și mult mai atent la finanțările europene, la menținerea Bulgariei în fluxurile de investiții, de participări internaționale generate pe baza europenizării. Deci aici nu există o zonă de îndoială și direcția pe care o urmează Bulgaria, de fapt, e una care va depinde și de ceea ce se întâmplă în jurul său.
Nu cred că este deja una atât de clară pe cât se spune. Adică ne place în general să vedem lucrurile în roșu și negru și, sigur, guvernarea Orbán în Ungaria a generat această viziune. Dar în Bulgaria lucrurile cred că sunt ceva mai complicate, și complicate de fapt pentru că oamenii au dorit să aibă un guvern stabil în primul rând, înainte de orice, și de aceea au marșat pe o soluție care venea dintr-o zonă ideologică de centru-stânga cu anumite accente, sigur, care au permis să grupeze în jurul său practic alegători din toate zonele electorale, ideologico-electorale”, încheie Sergiu Mișcoiu.
