Un pacient român cu afecțiuni cardiovasculare cronice așteaptă în medie 1.110 zile pentru a primi acces decontat la un tratament nou. Din cele 168 de medicamente inovatoare aprobate în Europa între anii 2021 și 2024, statul român compensează doar 28 la începutul anului 2026.
Cardiomiopatiile, afecțiuni cu o componentă frecvent ereditară, afectează până la 1 din 500 de adulți. Mulți dintre acești bolnavi trăiesc cu diagnostice greșite de insuficiență cardiacă, o eroare care pune o povară majoră pe resursele sistemului sanitar.
V-ați gândit vreodată cum e să obosiți doar făcând câțiva pași prin casă? Bolnavii cu cardiomiopatie hipertrofică se confruntă zilnic cu dificultăți de respirație, limitări severe la mers și stări acute de anxietate privind evoluția bolii.
Până la urmă, boala nu lovește doar corpul fizic. Incertitudinea prognosticului izolează pacientul social și pune o presiune emoțională uriașă pe întreaga familie, care are nevoie de sprijin multidisciplinar.
Așteptare record pentru inovația medicală
Iar cifrele oficiale arată o realitate dură pentru sistemul medical autohton.
Într-o analiză publicată recent de Hotnews, aflăm datele studiului european „Patients W.A.I.T. 2025”, prezentat în luna mai 2026. Timpul de peste 3 ani necesar rambursării pune România la coada Europei când vine vorba de accesul efectiv la inovație medicală.
Decalajul devine tot mai greu de recuperat.
Strategia Națională pentru Combaterea Bolilor Cardiovasculare și Cerebrovasculare promite investiții în cercetare, crearea de registre, screening și infrastructură. Dar documentul guvernamental (deși își propune reducerea inegalităților) nu acordă o atenție sporită cardiomiopatiilor.
Avertismentul industriei farmaceutice
Subestimarea acestor patologii pe agenda de sănătate publică întârzie deciziile legislative, iar pacienții pierd șanse vitale la tratament optim.
„Accesul la medicamente de ultimă generație pentru cardiomiopata hipertrofică nu reprezintă doar o problemă medicală, ci și una de echitate și responsabilitate socială. Doar prin colaborarea strânsă între autorități, profesioniști din sănătate, industrie și asociațiile de pacienți se poate reduce timpul de așteptare și se pot alinia practicile din România la cele europene, oferind șanse reale de viață pacienților cu boli cardiovasculare cronice complexe”, a declarat Cătălin Radu, General Manager, Bristol Myers Squibb România.
Și totuși, birocrația bate urgența medicală, ca să fim serioși.
La începutul anului 2026, lista medicamentelor inovatoare compensate efectiv prin sistemul public de sănătate din România rămâne blocată la cifra de 28.
