Care sunt noile reguli pentru angajaţii străini

Garanție financiară, mărul discordiei

Unul dintre cele mai controversate puncte este introducerea unui depozit financiar obligatoriu pentru fiecare agenție de recrutare. La prima vedere, scopul este nobil: fondul ar trebui să acopere costuri de repatriere, despăgubiri pentru lucrători sau sancțiuni. Numai ca lucrurile stau putin diferit în viziunea patronatelor. Romulus Badea, președintele PIFM, susține că mecanismul este, de fapt, o capcană.

„Garanția financiară impusă de guvern agențiilor și angajatorilor devine o problemă majoră pentru muncitorii străini, deoarece statul o transformă într-un simplu rezervor pentru colectarea amenzilor. Deoarece contestația nu suspendă executarea, acest fond ajunge să servească exclusiv bugetului de stat, în loc să asigure protecția și drepturile lucrătorilor internaționali. Este, în esență, o manevră de a trage bani rapid, fără bătăi de cap, în timp ce muncitorii străini rămân expuși și fără nicio plasă de siguranță”, subliniază liderul patronatului.

Sancțiuni ce pot duce la faliment

Și sistemul de sancțiuni propus este considerat complet disproporționat. Conform noilor prevederi, o singură abatere, chiar și una minoră, poate duce la pierderea definitivă a dreptului de autorizare, fără niciun avertisment prealabil. V-ați gândit vreodată cum o simplă eroare administrativă ar putea închide o firmă peste noapte? Mai mult, agențiile devin responsabile patrimonial pentru fapte asupra cărora nu au control, cum ar fi fuga unui muncitor de la locul de muncă.

Romulus Badea oferă un exemplu concret, care arată amploarea problemei. „Sistemul de sancțiuni este complet disproporționat. La o amendă de 40.000 de lei pe om, o greșeală administrativă pentru 30 de muncitori străini înseamnă o sancțiune de 1.200.000 de lei. Nu se iau în calcul cazurile fortuite, agențiile plătesc pentru orice”.

Cifrele sunt, pe bune, amețitoare.

Digitalizare blocată și frână pentru firmele în creștere

Dar problemele semnalate de patronat nu sunt doar de ordin financiar. Proiectul prevede crearea unei platforme digitale unice pentru gestionarea dosarelor, numai că aceasta nu este încă operațională. PIFM avertizează că acest blocaj ar putea afecta zeci de mii de dosare și ar pune angajatorii în imposibilitatea de a respecta termenele legale.

O altă măsură criticată este limita impusă asupra numărului de angajați străini, care se calculează pe baza mediei din anul anterior. Această regulă, spun patronatele, pedepsește direct companiile care se dezvoltă rapid (în special IMM-urile) și le frânează creșterea.

Ce vrea, de fapt, Guvernul?

Dincolo de criticile dure, Guvernul susține că ordonanța urmărește să aducă transparență și predictibilitate pe piața muncii. Printre obiectivele declarate se numără autorizarea clară a agențiilor, standardizarea contractelor de muncă (care vor fi obligatoriu în română și într-o limbă înțeleasă de lucrător) și crearea unei liste oficiale a ocupațiilor deficitare, actualizată de două ori pe an.

O prevedere importantă este interzicerea perceperii de taxe sau comisioane de la muncitori, toate costurile recrutării revenind agenției sau angajatorului. În paralel, se dorește intensificarea controalelor pentru a combate munca ilegală și exploatarea.

Pe de o parte, statul vrea un cadru mai sigur, dar pe de altă parte, patronatele avertizează că noile reguli pot paraliza sectorul. Între timp, muncitorii străini respinși de birocrația din România sunt primiți cu brațele deschise în țări precum Spania, Italia și Portugalia.