Potrivit Politica libertatea, Curtea Constituțională a României urmează să se pronunțe duminică, 28 decembrie 2024, asupra sesizării Înaltei Curți de Casație și Justiție privind legea pensiilor magistraților. Decizia este crucială după ce CCR a declarat deja neconstituțională o versiune anterioară a aceluiași proiect pe 20 octombrie 2024. Potrivit News.ro, magistrații contestă din nou constituționalitatea noii forme a legii adoptate prin asumarea răspunderii în Parlament.
Guvernul și-a asumat răspunderea pentru noua lege
Executivul a adoptat pe 2 decembrie 2024 un nou proiect de lege privind pensiile magistraților, după ce prima versiune fusese respinsă de CCR pentru nerespectarea termenului legal de emitere a avizului CSM. Noua variantă stabilește vârsta minimă de pensionare la 49 de ani până în 2026, cu o vechime minimă de 35 de ani.
Cuantumul pensiei este fixat la 55% din media indemnizațiilor brute din ultimele 60 de luni, cu o plafonare la 70% din venitul net din ultima lună de activitate. „Am încredere că, respectând toate prevederile constituționale, propunerea va fi validată”, a declarat premierul Ilie Bolojan pe 10 decembrie 2024.
Obiecțiile magistraților privind noua reglementare
ICCJ a sesizat în unanimitate CCR pe 5 decembrie 2024, susținând că urgența proiectului nu a fost justificată. Magistrații argumentează că Comisia Europeană a cerut doar supraimpozitarea pensiilor speciale prin PNRR, nu modificarea modalităților de pensionare.
Sesizarea arată că legea „încalcă obligațiile constituționale de claritate a reglementării pentru asigurarea previzibilității”. Magistrații susțin că noua lege creează discriminare evidentă față de alte categorii cu pensii de serviciu, care beneficiază de un standard de calcul de 65% din indemnizații.
Potrivit contestației, pentru generațiile viitoare pensiile ar deveni chiar inferioare celor din sistemul public de pensii, anulând de facto caracterul special al acestor beneficii.
Poziții împărțite în clasa politică
Fostul consilier prezidențial Ludovic Orban a sugerat că amânarea deciziei CCR pentru sfârșitul anului indică o posibilă declarare de neconstituționalitate. „Faptul că și-au amânat decizia pentru o perioadă în care românul nu mai este atent la viața publică, îmi indică o intenție de a declara neconstituțională legea”, a afirmat Orban.
Vicepreședintele Parlamentului European, Victor Negrescu (PSD), a avertizat pe 16 decembrie că o nouă decizie de neconstituționalitate ar putea duce la suspendarea temporară a fondurilor europene. El a precizat că un al doilea refuz din partea CCR ar putea afecta colaborarea din cadrul coaliției de guvernare.
Consecințele unei posibile declarări de neconstituționalitate
În cazul în care CCR va declara din nou legea neconstituțională, Guvernul va trebui să reanalizeze complet proiectul pentru a respecta atât prevederile constituționale, cât și cerințele europene din PNRR. România riscă să întârzie implementarea Jalonului 215, ceea ce ar putea afecta accesul la fondurile de redresare.
Magistrații au subliniat că modificările actuale reduc semnificativ beneficiile pentru cei care nu îndeplinesc condițiile de pensionare la momentul intrării în vigoare. Pentru sistemul de justiție, o nouă amânare ar prelungi incertitudinea privind condițiile de pensionare ale judecătorilor și procurorilor.
Decizia de duminică seară va clarifica definitiv dacă România poate avansa cu reforma pensiilor din justiție sau va trebui să caute o nouă abordare legislativă pentru respectarea angajamentelor europene.
