Ce schimbă noul plan pentru căile ferate după 35 de ani de subfinanțare și 9.753 km de linii „epuizate”

„Strategia este documentul în baza căruia se poate semna Contractul de activitate și performanță al Companiei Naționale de Căi Ferate „CFR” S.A. pentru perioada 2026-2030. Fără acest contract nu se pot face plățile salariale.

”

Aprobarea vine într-un moment în care sectorul feroviar se confruntă cu un blocaj financiar, iar sindicatele avertizează că unele trenuri ar putea fi suspendate dacă finanțarea nu este deblocată. Guvernul leagă noua strategie de acest context și de nevoia de a continua măsurile din documentele anterioare, inclusiv Master Planul de Transport și Strategia 2021-2025.

Subfinanțarea de 35 de ani a dus la 9.753 km de linii cu reînnoirea depășită

Executivul pune starea actuală a rețelei pe seama unei subfinanțări cronice de 35 de ani. Între 2021 și 2025, finanțarea pentru întreținere a acoperit doar 45,76% din necesar, cu un deficit de peste 12 miliarde de lei.

Efectul se vede în ritmul degradării. Procentul liniilor de cale ferată care au depășit scadența la reînnoire a urcat de la 10,10%, adică 1.364 km, în 1990, la 41,14%, adică 5.596 km, în 2010, iar în 2025 a ajuns la 72,56%, adică 9.753 km. Față de 2010, ponderea este aproape dublă.

Potrivit Adevărul.ro, Guvernul leagă direct această degradare de pierderea de trafic din ultimii ani. Piața transportului feroviar a scăzut cu peste 2% la călători și cu aproape 23% la marfă, deși ținta anterioară era o creștere cu 25%.

„Efectele acestei lipse de fonduri s-au tradus în restricții de viteză și o degradare accelerată a rețelei: În 1990, doar 10,10% (1.364 km) din liniile de cale ferată aveau scadența depășită la reînnoire; În 2010, procentul a urcat la 41,14% (5.596 km); În 2025, lungimea liniilor „epuizate” din punct de vedere tehnic a ajuns la 72,56% (9.753 km), dublându-se în doar 15 ani. Aceste probleme s-au reflectat direct în opțiunile românilor și ale companiilor: piața transporturilor feroviare a înregistrat scăderi (de peste 2% la călători și aproape 23% la marfă), deși ținta anterioară era o creștere cu 25%)”, a arătat Guvernul României.

Planul promite trenuri mai rapide și mutarea unei părți din trafic de pe șosele

Strategia fixează trei obiective centrale:

• recuperarea restanțelor la reînnoirea infrastructurii;
• creșterea competitivității transportului feroviar, prin trenuri mai rapide, mai sigure și mai predictibile;
• integrarea rețelei în spațiul feroviar unic european.

Aceste obiective sunt legate și de proiectele de modernizare a coridoarelor TEN-T, deja incluse în documentele anterioare. Pentru pasageri, asta înseamnă că strategia este construită în jurul reducerii întârzierilor și a limitărilor de viteză care au împins traficul spre rutier. Pentru firmele care transportă marfă, executivul pune accent pe predictibilitate și pe reducerea costurilor logistice.

Guvernul României a transmis într-un comunicat de presă: „Prin migrarea unor fluxuri importante de pasageri și mărfuri de pe șosele către calea ferată, rețeaua rutieră va fi semnificativ descongestionată.

”

În termeni practici, guvernul mizează pe transferul unei părți din trafic de pe drumuri pe calea ferată. Dacă acest transfer se produce, presiunea pe rețeaua rutieră ar urma să scadă, alături de blocajele de trafic și de costurile de transport pentru economie.

După publicarea hotărârii de guvern, strategia va fi făcută publică de Ministerul Transporturilor și transmisă Comisiei Europene.