Miercuri, 6 mai 2026, președintele Nicușor Dan deschide oficial seria negocierilor informale la Palatul Cotroceni pentru formarea unui nou executiv. Mișcarea de la vârful statului vine la scurt timp după ce cabinetul condus de Ilie Bolojan a picat în Parlament cu un scor categoric de 281 de voturi, aruncând administrația centrală într-o criză profundă.
Liderii partidelor chemați la discuții
La masa tratativelor sunt așteptați greii scenei politice actuale. Lista invitaților îi include pe Sorin Grindeanu din partea PSD și pe Ilie Bolojan de la PNL. Nu lipsesc din ecuație nici Dominic Fritz de la USR sau Kelemen Hunor din partea UDMR. Discuțiile vizează exclusiv planurile pentru arhitectura viitoarei guvernări, într-un moment în care alianțele par mai fragile ca niciodată.
Șeful statului a explicat marți direcția clară pe care o va urma în zilele următoare. „Voi începe cu consultări informale și când opțiunile se vor cristaliza vom face consultările formale. Înțeleg așteptările românilor legate de funcționarea statului și mai ales de corupție. Înțeleg așteptările românilor legate de viața de zi cu zi. Și o să le am în vedere în discuțiile cu partidele pentru formarea unui nou guvern. Vom avea un nou guvern într-un termen rezonabil. Exclud scenariul alegerilor anticipate. Și subliniez, la capătul acestor proceduri vom avea un guvern pro-occidental. Cu calm vom trece prin asta”, a declarat Nicușor Dan.
Cifrele de la moțiune au schimbat complet calculele inițiale.
Taberele politice se reconfigurează
După votul decisiv, care a depășit lejer pragul minim necesar de 233 de voturi, liberalii au oficializat trecerea în opoziție. Și au făcut-o printr-o decizie luată marți seara la nivelul conducerii. Întreaga responsabilitate a blocajului politic este plasată acum pe umerii noii majorități formate de facto din PSD și AUR.
Într-o analiză publicată recent de Adevarul, se arată că documentul adoptat de forurile statutare precizează clar refuzul PNL de a mai negocia formarea unui nou guvern alături de social-democrați. Până la urmă, aceștia din urmă sunt considerați acum parteneri necredibili. Liberalii le cer ferm celor care au dărâmat Cabinetul Bolojan să își asume actul guvernării, fără a mai fugi de răspundere în fața electoratului.
Administrația funcționează cu frâna trasă
V-ați gândit vreodată cum funcționează un stat pe avarie?
Ilie Bolojan rămâne premier interimar, dar mandatul său este strict limitat în timp. Constituția României și Legea nr. 90/2001 privind organizarea și funcționarea Guvernului prevăd o perioadă maximă de 45 de zile pentru acest regim de tranziție. Dar lucrurile sunt mult mai complicate în practică. Un cabinet demis rămâne în funcție doar cu atribuții limitate, gestionând exclusiv actele necesare funcționării curente a instituțiilor publice.
În această perioadă tulbure, prerogativele executive sunt reduse vizibil. Guvernul nu mai poate adopta ordonanțe de urgență și nu are dreptul să inițieze niciun fel de proiecte de lege. deciziile cu impact structural sau reformele majore sunt suspendate total până la instalarea unui nou executiv cu puteri depline. Ultima decizie asumată de Bolojan în Guvern, chiar înaintea moțiunii de cenzură, a fost acordarea unei prime de 1.500 de lei pentru profesori.
Factura instabilității lovește economia
Iar efectele acestei crize se simt deja mult dincolo de zidurile Palatului Cotroceni. Mediul de afaceri autohton a reacționat dur și cere formarea urgentă a unui nou Guvern. Reprezentanții companiilor avertizează că o criză politică prelungită poate costa România peste 100 de miliarde de lei în următorii cinci ani. Aceștia solicită un executiv cu mandat de repornire a economiei, continuarea reformelor structurale și respectarea angajamentelor luate față de partenerii internaționali.
Unda de șoc a ajuns rapid și la nivel diplomatic european. Vizita președintei Parlamentului European (programată inițial pentru 9 mai) a fost anulată. Roberta Metsola nu va mai ajunge în România de Ziua Europei, fix din cauza schimbărilor politice bruște generate de demiterea Guvernului condus de Ilie Bolojan. Situația tensionată de la București a atras imediat atenția presei internaționale, o analiză publicată de Financial Times notând simplu că Europa ar trebui să învețe lecții de la România privind dinamica prăbușirii unui guvern.
