Ce se întâmplă dacă Rusia câștigă conflictul din Ucraina
La patru ani de la invazia pe scară largă a Rusiei în Ucraina, percepția publică din România s-a schimbat dramatic. Un sondaj recent arată că aproape jumătate dintre români cred că Rusia are mai multe șanse să câștige războiul, o inversare față de optimismul inițial.

Conform unei analize publicate de Digi24, această schimbare reflectă oboseala, frica și presiunea informațională constantă. Un sondaj INSCOP arată că aproximativ 44% dintre români consideră probabilă o victorie a Rusiei, în timp ce doar în jur de 23% mai cred într-un succes al Ucrainei. Scenariul în care Ucraina nu câștigă ar reprezenta nu doar o tragedie pentru Kiev, ci și o situație geopolitică extrem de complicată pentru România.
Prima lecție: Apărarea nu mai poate fi lăsată în seama altora
NATO rămâne pilonul central al apărării colective și garanția strategică de securitate pentru România. Totuși, pentru a întări Alianța, este necesar ca România și Europa să își asume o responsabilitate mai mare pentru propria securitate.
În acest sens, România și-a asumat obiectivul de a crește cheltuielile pentru apărare până la 5% din PIB. Efortul bugetar vizează atât investiții în capabilități militare moderne, cât și proiecte de infrastructură strategică pentru a îmbunătăți mobilitatea militară.
La nivelul Uniunii Europene, bugetele de apărare ale statelor membre au crescut cu peste 30% între 2021 și 2024, atingând un nivel record de aproximativ 326 de miliarde de euro în 2024. Strategia Industrială Europeană de Apărare, adoptată anul acesta, stabilește un obiectiv clar: până în 2030, cel puțin 40% din echipamentele militare să fie achiziționate în comun. Măsura urmărește reducerea fragmentării și consolidarea industriei europene de apărare.
Noi instrumente financiare, precum mecanismele pentru achiziții comune și o finanțare de peste un miliard de euro anual pentru cercetare și dezvoltare începând cu 2022, arată o nouă abordare. În paralel, se pune accent pe relansarea producției interne de muniție și armament pentru a reduce dependența de furnizori externi.
A doua lecție: Bătăliile pierdute pe frontul informațional
Dacă pe frontul militar Ucraina rezistă, pe cel informațional România a pierdut deja bătălii. Alegerile prezidențiale din noiembrie 2024 sunt considerate un moment de cotitură, în care dezinformarea și manipularea emoțională au avut un impact real, exploatând vulnerabilitățile societății.
Pentru a contracara aceste amenințări, este propusă înființarea unei „Celule Naționale de Contracarare a Dezinformării”. Aceasta ar trebui să fie funcțională 24 de ore din 24, cu buget și mandat clar, capabilă să demonteze rapid intoxicările printr-o linie de comunicare publică permanentă.
Vulnerabilitatea actuală este văzută și ca un rezultat al investițiilor insuficiente în educație, gândire critică și cultură civică de-a lungul anilor. Sistemul educațional nu a reușit să țină pasul cu revoluția digitală, lăsând societatea cu o reziliență informațională fragilă.
Educația media, propusă ca materie obligatorie în liceu
O soluție concretă este introducerea educației media ca materie obligatorie în liceu. O inițiativă legislativă în acest sens a fost depusă în urmă cu două săptămâni. Scopul este ca tinerii să învețe să distingă între informația verificată și propagandă sau între o opinie legitimă și manipularea coordonată.
La patru ani de la începutul războiului, cele două lecții fundamentale pentru România sunt tratarea securității ca o responsabilitate activă, prin investiții serioase în apărare, și apărarea democrației prin cetățeni informați, critici și rezilienți.
Ștefania Nistor
Pe news24.ro, Stefania Nistor scrie la rubricile Actual, Externe și Politică. Toate articolele →