La patru ani de la invazia pe scară largă a Rusiei în Ucraina, percepția publică din România s-a schimbat dramatic. Un sondaj recent arată că aproape jumătate dintre români cred că Rusia are mai multe șanse să câștige războiul, o inversare față de optimismul inițial.
Conform unei analize publicate de Digi24, această schimbare reflectă oboseala, frica și presiunea informațională constantă. Un sondaj INSCOP arată că aproximativ 44% dintre români consideră probabilă o victorie a Rusiei, în timp ce doar în jur de 23% mai cred într-un succes al Ucrainei. Scenariul în care Ucraina nu câștigă ar reprezenta nu doar o tragedie pentru Kiev, ci și o situație geopolitică extrem de complicată pentru România.
Prima lecție: Apărarea nu mai poate fi lăsată în seama altora
NATO rămâne pilonul central al apărării colective și garanția strategică de securitate pentru România. Totuși, pentru a întări Alianța, este necesar ca România și Europa să își asume o responsabilitate mai mare pentru propria securitate.
În acest sens, România și-a asumat obiectivul de a crește cheltuielile pentru apărare până la 5% din PIB. Efortul bugetar vizează atât investiții în capabilități militare moderne, cât și proiecte de infrastructură strategică pentru a îmbunătăți mobilitatea militară.
La nivelul Uniunii Europene, bugetele de apărare ale statelor membre au crescut cu peste 30% între 2021 și 2024, atingând un nivel record de aproximativ 326 de miliarde de euro în 2024. Strategia Industrială Europeană de Apărare, adoptată anul acesta, stabilește un obiectiv clar: până în 2030, cel puțin 40% din echipamentele militare să fie achiziționate în comun. Măsura urmărește reducerea fragmentării și consolidarea industriei europene de apărare.
Noi instrumente financiare, precum mecanismele pentru achiziții comune și o finanțare de peste un miliard de euro anual pentru cercetare și dezvoltare începând cu 2022, arată o nouă abordare. În paralel, se pune accent pe relansarea producției interne de muniție și armament pentru a reduce dependența de furnizori externi.
A doua lecție: Bătăliile pierdute pe frontul informațional
Dacă pe frontul militar Ucraina rezistă, pe cel informațional România a pierdut deja bătălii. Alegerile prezidențiale din noiembrie 2024 sunt considerate un moment de cotitură, în care dezinformarea și manipularea emoțională au avut un impact real, exploatând vulnerabilitățile societății.
Pentru a contracara aceste amenințări, este propusă înființarea unei „Celule Naționale de Contracarare a Dezinformării”. Aceasta ar trebui să fie funcțională 24 de ore din 24, cu buget și mandat clar, capabilă să demonteze rapid intoxicările printr-o linie de comunicare publică permanentă.
Vulnerabilitatea actuală este văzută și ca un rezultat al investițiilor insuficiente în educație, gândire critică și cultură civică de-a lungul anilor. Sistemul educațional nu a reușit să țină pasul cu revoluția digitală, lăsând societatea cu o reziliență informațională fragilă.
Educația media, propusă ca materie obligatorie în liceu
O soluție concretă este introducerea educației media ca materie obligatorie în liceu. O inițiativă legislativă în acest sens a fost depusă în urmă cu două săptămâni. Scopul este ca tinerii să învețe să distingă între informația verificată și propagandă sau între o opinie legitimă și manipularea coordonată.
La patru ani de la începutul războiului, cele două lecții fundamentale pentru România sunt tratarea securității ca o responsabilitate activă, prin investiții serioase în apărare, și apărarea democrației prin cetățeni informați, critici și rezilienți.
