Ce se schimbă după ce datoria României a trecut de 60,1% din PIB și legea cere blocarea unor cheltuieli

Consecința practică este că statul nu mai are spațiu legal pentru a majora aceste categorii de cheltuieli. Odată activat pragul de 60%, se mențin măsurile aferente pragurilor anterioare, inclusiv înghețarea cheltuielilor totale de personal și a celor cu asistența socială.

Asta pune presiune directă pe veniturile plătite din buget într-un an în care inflația anuală a fost de 9,2% în iunie, potrivit Eurostat, mult peste media UE de 2,9%. În termeni reali, o cheltuială înghețată într-un asemenea context înseamnă o putere de cumpărare mai mică pentru cei care depind de aceste plăți.

Obligațiile Guvernului în semestrul al doilea din 2026

Legea nu lasă aplicarea măsurilor la nivel de intenție. Guvernul trebuie să aprobe un act normativ cu putere de lege cel mai târziu în semestrul al doilea al anului 2026, pentru a pune în practică restricțiile declanșate de depășirea pragului.

Presiunea vine și din calendarul european. România este în procedura de deficit excesiv din anul 2020, iar, potrivit Adevărul.ro, Regulamentul UE 2024/1263 obligă Comisia Europeană să transmită României o traiectorie de referință pentru cheltuielile nete, astfel încât datoria să fie redusă, iar deficitul să rămână sub 3% din PIB.

Pe termen scurt, Guvernul încearcă să arate o corecție a dezechilibrelor. Deficitul bugetar calculat după metodologia ESA este estimat la 6% din PIB pentru 2026, în scădere de la 7,9% din PIB în 2025 și 9,3% din PIB în 2024.

Planul fiscal vizează reducerea deficitului și stabilizarea datoriei

Ținta oficială este deja scrisă în planul bugetar-structural național pe termen mediu pentru 2025-2031. Documentul urmărește reducerea deficitului bugetar sub 3% din PIB și stabilizarea datoriei publice, adică exact indicatorii pe care Bruxelles-ul îi urmărește în cazul României.

Ministerul Finanțelor susține că în 2025 au fost adoptate deja măsuri fiscale cu impact semnificativ pentru consolidare și pentru îmbunătățirea disciplinei fiscal-bugetare. Chiar și așa, proiecțiile oficiale arată că datoria continuă să urce de la 60,1% din PIB în primul trimestru din 2026 la 63,5% în 2029.

Pasul următor este unul obligatoriu și are termen clar: în semestrul al doilea din 2026, Guvernul trebuie să adopte actul normativ cu putere de lege care aplică măsurile de înghețare cerute după trecerea datoriei peste 60% din PIB.