Datoria publică a României a trecut pragul critic de 60% din Produsul Intern Brut, ajungând la 60,2% în noiembrie 2025. Deși există o lege din 2010 menită tocmai să prevină astfel de situații prin înghețarea cheltuielilor statului, guvernele au găsit constant metode prin care să o ocolească, folosind derogări anuale, conform Digi24.
Legea responsabilității fiscal-bugetare (69/2010) a fost adoptată în 2010, la presiunea Fondului Monetar Internațional, pentru a evita derapajele bugetare. Conform unei analize Digi24, mecanismul de control a fost anulat în practică prin ordonanțe de urgență adoptate an de an, care au permis guvernelor să ignore regulile stricte de cheltuieli.
Ce prevede legea ignorată de guverne
Legea stabilește clar că Guvernul are obligația să „aplice strategia fiscal-bugetară anuală potrivit regulilor fiscal-bugetare prevăzute în prezenta lege”. Practic, actul normativ impune un set de măsuri automate de înghețare a unor cheltuieli publice atunci când datoria statului depășește anumite praguri.
Spre exemplu, dacă datoria publică trece de 45% din PIB, dar este sub 50%, Ministerul Finanțelor Publice trebuie să prezinte Guvernului un raport care să justifice creșterea și să propună soluții pentru menținerea indicatorului la un nivel sustenabil. Alte măsuri sunt prevăzute pentru pragurile de 50%, 55% și pragul maxim de 60% din PIB.
„Ordonanțele trenuleț”, metoda prin care au fost evitate tăierile
În ultimii 5 ani, începând cu 2021, guvernele au folosit așa-numitele „ordonanțe trenuleț” de la final de an pentru a introduce derogări de la legea responsabilității fiscal-bugetare. Astfel, au evitat aplicarea măsurilor nepopulare, cum ar fi înghețarea salariilor și a altor cheltuieli.
Una dintre derogările cheie, adoptată an de an, vizează o declarație pe care premierul și ministrul Finanțelor ar fi trebuit să o semneze. Prin aceasta, ei își asumau că vor fi respectate „țintele sau limitele pentru regulile fiscale și respectarea principiilor responsabilității fiscale” în anul următor.
În schimb, prin ordonanța trenuleț, autoritățile au promis să respecte doar „strategia fiscal-bugetară pentru perioada 2025-2027”, eludând astfel obligațiile din legea din 2010. Aceleași derogări au fost adoptate și în anii 2023, 2024 și 2025.
Datoria a explodat mai repede decât prognoza oficială
Planul fiscal al României, negociat cu oficialii europeni în 2024 și aprobat la începutul lui 2025, prognoza că datoria publică va depăși pragul de 60% din PIB abia din anul 2027. Pentru 2026, autoritățile și-au asumat o datorie de 58,5% din PIB. Realitatea a contrazis însă rapid aceste estimări.
Potrivit datelor de la Ministerul Finanțelor, datoria guvernamentală a atins 60% din PIB (1.116,5 miliarde lei) la finalul lunii octombrie 2025. O lună mai târziu, în noiembrie, aceasta a urcat la 60,2% din PIB, echivalentul a 1.121,4 miliarde lei.
Evoluția datoriei publice în ultimii ani arată o creștere accelerată:
- 2021: 48,9%
- 2022: 47,3%
- 2023: 48,8%
- 2024: 50,5%
- 2025: 52,4%
