Ce spune Cristian Păun despre accelelarea inflației şi despre problemele interne

Cifrele oficiale ale scumpirilor

Datele publicate de Institutul Național de Statistică (INS) arată un tablou îngrijorător. „Indicele preţurilor de consum în luna martie 2026 comparativ cu luna februarie 2026 a fost 100,78%. Rata inflaţiei de la începutul anului (martie 2026 comparativ cu decembrie 2025) a fost 2,3%. Rata anuală a inflaţiei în luna martie 2026 comparativ cu luna martie 2025 a fost 9,9%. Rata medie a modificării preţurilor de consum în ultimele 12 luni (aprilie 2025 – martie 2026) faţă de precedentele 12 luni (aprilie 2024 – martie 2025) a fost 8,5%”, se arată în comunicatul oficial.

Pe bune, ce s-a scumpit cel mai mult? La alimente, creșteri de peste 14% s-au înregistrat la cafea și cacao, dar și la ouă și fructe proaspete. Iar la produsele nealimentare, situația e și mai dramatică. Factura la energia electrică este cu peste 57% mai mare față de anul trecut, urmată de energia termică și de cărți, ziare și reviste, cu scumpiri între 10% și 13%. Nici serviciile nu au scăpat. Biletele de tren conduc topul, cu o majorare de peste 24 de procente, urmate de serviciile de apă, canal și salubrizare (+15%) și de tarifele saloanelor de înfrumusețare (+14%).

Acestea sunt primele date de la începutul conflictului din Orientul Mijlociu.

Problema vine din interior, nu doar din exterior

Deși contextul internațional este tensionat, profesorul de economie Cristian Păun susține că „cea mai mare parte a acestei probleme în continuare vine din interior, din România”.

Expertul explică pe larg de unde vin, de fapt, presiunile. „În această inflație regăsim creșteri de prețuri la foarte multe produse reglementate, foarte multe servicii pe care le oferă statul, de la salubritate, apă, canal, energie electrică – producătorul principal de energie electrică, 80% din producția de energie electrică în România este realizată de statul român, de companii de stat – deci în continuare vedem creșteri de prețuri la acele elemente pe care statul le controlează, unde statul deține monopol în principal și unde nu prea există concurență sau alternative foarte bine dezvoltate, astfel încât să mai putem să mai evităm atunci când statul vine cu niște tarife foarte piperate”, a declarat Păun.

Iar la alimente, lucrurile stau puțin diferit. „Vedem si creșteri la fructe și legume. Nu suntem încă în sezon, deci o să mai avem de tras puțin până apar fructele și legumele din producția internă. Să sperăm că vom avea un an agricol bun să mai temperăm din inflație. Să sperăm că nu va coborî temperatura sub 0 grade mai ales noaptea, astfel încât să distrugă florile plantelor”, a adăugat el.

Deficitul bugetar, motorul principal al inflației

Potrivit lui Păun, România „va resimți această inflație mai mult decât alte țări, pentru că are niște probleme structurale foarte, foarte mari, principalele probleme fiind legate de deficitul bugetar pe care în continuare nu reușim să-l temperăm”.

Cum vine asta? Profesorul explică mecanismul: „Deficit bugetar înseamnă expansiune monetară, înseamnă mai mulți bani pe care statul îi împrumută din diferite surse și atunci când există mai mulți bani și producția de bunuri și servicii este problematică, apare inflația. Sunt mai mulți bani, mai puține bunuri și servicii pe care le producem mai ales în interior, mai ales în România, și care să concureze produsele care vin din import”.

Numai că aici apare un paradox. „Paradoxal este că bunurile care vin din import vin mai ieftin și pentru simplu fapt că avem un curs de schimb fix, oarecum atipic, pentru că atunci când ai inflație, cursul de schimb ar trebui să crească, leul ar trebui să se deprecieze, nu să se întărească și asta face ca multe bunuri din import să vină mai ieftin la raft prin comparație cu bunurile locale. Deci este și un fel de lovitură dată producției interne via cursul de schimb”, a precizat Păun.

Instabilitatea politică și lipsa reformelor

Incertitudinea politică din țară, unde PSD urmează să decidă dacă rămâne la guvernare, „va pune și mai mult paie pe foc, va adăuga o problemă suplimentară problemelor pe care le avem macroeconomic”.

Soluția, în viziunea expertului, este clară, dar greu de implementat. „Din punct de vedere macroeconomic, soluția rămâne deficitul. Repet, e vorba acolo de câteva zeci de miliarde de euro pe care noi le împrumutăm, pe care economia reală nu le produce și care sunt aruncate în consum, în principal pe cheltuieli cu consumul. Și atunci, cumva, tu nu ai producție, nu ai comenzi, nu ai antreprenorii care să facă față acestor plusuri de de resurse, de bani aruncați în economie, și te trezești cu această inflație fără doar și poate”, a explicat profesorul.

Problema de fond este că „nu avem o coaliție care să înțeleagă că trebuie să facă treaba asta prin reforme. E tăcere pe zona reformei administrativ-teritoriale. Noi nu mai putem să avem atâtea UAT-uri (unități administrativ-teritoriale), atâtea comune, atâtea județe. Politicienii trebuie să înțeleagă treaba asta, pentru că nu-i ajută absolut deloc situația. Oricine ar veni la guvernare, că vine partidul X sau partidul Y, va avea fix aceeași problemă. Fără reforme, fără reducerea cheltuielilor, fără reducerea deficitului, România intră într-un gard, cu siguranță”.