Rezultatele PISA 2025 arată un recul al României. Ce spune analiza lui Dacian Dolean despre banii și inegalitățile din școli

Elevii din școli diferite ajung astfel să pornească din condiții foarte inegale, iar analiza leagă rezultatele de accesul la profesori calificați, de statutul socioeconomic al familiei și de sprijinul primit în afara clasei.

Comentariul a fost publicat în ziua în care Ministerul Educației prezintă rezultatele PISA 2025 la Biblioteca Carol I. Studiul internațional a inclus peste 760.000 de elevi din 91 de țări și economii.

Dacian Dolean, cercetător specializat în științele educației, interpretează rezultatele ca pe o scădere a României în toate domeniile evaluate. El susține că reculul trebuie separat de scăderea globală observată în rândul elevilor participanți din cele 91 de țări și economii.

Potrivit analizei sale, performanța României a scăzut mai mult decât cea a altor state aflate în trecut pe poziții similare. În același timp, țara apare în vecinătatea Serbiei, Moldovei și Georgiei, potrivit analizei citate.

„Practic vedem o scădere în toate domeniile și un loc în clasament care ne plasează lângă țări care au o putere economică mult mai mică decât România, cum ar fi Serbia, Moldova și Georgia, în ciuda investițiilor de sute de milioane de euro de care a beneficiat România în ultimii ani din fonduri europene. În opinia mea, aceasta este esența raportului PISA din acest an. Aceste rezultate sugerează că fondurile europene alocate îmbunătățirii sistemului de învățământ au fost folosite ineficient”, a scris Dacian Dolean în analiza publicată de Edupedu.

În opinia sa, marile proiecte derulate în sistem nu au avut suficiente dovezi științifice, studii pilot experimentale sau expertiză specializată care să le susțină. El mai spune că unele proiecte au părut mai degrabă campanii de marketing construite pentru a justifica cheltuirea banilor.

Diferențele dintre școli cântăresc mai mult decât ar trebui

În centrul analizei stă ideea unui sistem educațional puternic stratificat. Dacian Dolean susține că școala la care ajunge un copil devine un factor determinant al performanței, iar accesul la unele unități nu este egal pentru toți elevii.

„O a doua problemă o reprezintă faptul că România se află printre țările în care diferențele dintre școli explică peste 50% din varianța în scorurile elevilor. Acest procent este enorm și ne arată că discrepanțele dintre școlile din România sunt printre cele mai mari comparativ cu alte țări incluse în testare. Practic, sistemul de învățământ din România este foarte stratificat, unele școli nu sunt accesibile decât pentru unii elevi și școala la care merge elevul pare a fi unul dintre factorii determinanți în performanța sa”, a arătat Dacian Dolean.

Analiza indică și un posibil factor din spatele acestor diferențe: lipsa profesorilor de științe calificați în unele școli din medii rurale dezavantajate. În același tablou apare și o asociere negativă între performanța la științe și sprijinul primit de la profesori.

Datele citate în analiză arată și că elevii români se află la coada clasamentului rezilienței la condiții socioeconomice dezavantajate. Cu alte cuvinte, statutul socioeconomic al familiei rămâne strâns legat de rezultatele obținute la testare.

Avantajul merge către familiile care pot suplini școala

În analiza lui Dacian Dolean, elevii care fac meditații au șanse să obțină performanțe mai bune decât cei care se bazează exclusiv pe experiența școlară. Diferența apare alături de alte forme de sprijin oferite acasă.

Interesul părinților pentru activitatea școlară este prezentat ca fiind puternic asociat cu performanța la testul de științe. Sunt indicate investițiile în materiale suplimentare și cărți de știință, discuțiile informale și activitățile de familie care promovează știința.

„Deci toți acești indicatori arată cât de puternic este rolul familiei și al mediului în care trăiește elevul, factori care nu ar trebui să conteze prea mult într-un sistem educațional performant și eficient, care ar trebui să egalizeze șansele elevilor la o educație de calitate”, a concluzionat cercetătorul.

Pentru elevii din familii dezavantajate și din școli rurale cu resurse limitate, această asociere înseamnă că rezultatele depind mai mult de locul în care învață și de sprijinul primit acasă. Familiile care își permit meditații sau materiale suplimentare pornesc cu un avantaj clar.