Indicele de masă corporală (IMC) pierde teren în fața unui nou instrument medical dezvoltat de cercetătorii din Marea Britanie și Germania. Noul sistem, denumit OBSCORE, estimează cu precizie riscul pacienților de a dezvolta complicații asociate obezității în următorii 10 ani.
Ce este OBSCORE si cum depaseste vechiul IMC
Echipele de la Queen Mary University of London și Institutul de Sănătate din Berlin au creat un algoritm predictiv similar cu instrumentul SCORE 2, utilizat în cardiologie încă din 2021. Datele au fost extrase din UK Biobank, pe un eșantion de aproximativ 200.000 de adulți cu un IMC de cel puțin 27 kg/m².
Așa cum arată informațiile publicate recent de Hotnews, studiul din revista Nature Medicine validează acest nou sistem de calcul. Instrumentul analizează mii de caracteristici clinice și moleculare prin algoritmi de învățare automată.
Dr. Oana Pop, medic specialist diabet și nutriție la Hyperclinica Medlife Oradea, explică de ce vechiul sistem nu mai face față realității din cabinete.
„Discutăm deja la congrese, de aproximativ un an-doi, că este nevoie să găsim un alt algoritm pe lângă IMC. Avem nevoie de un nou instrument pe care să-l utilizăm în obezitate. În momentul de față studiul referitor la OBSCORE a fost publicat în revista de specialitate Nature Medicine, dar instrumentul nu se utilizează la scară largă. Dacă va fi adoptat, ne va oferi indicații mult mai valoroase decât banalul IMC”, a declarat medicul Oana Pop.
O persoana mai slaba poate avea un risc medical mai mare
V-ați gândit vreodată că un om cu mai puține kilograme în plus ar putea fi mult mai bolnav decât unul cu obezitate extremă?
Aici intervine exact utilitatea noului scor. Algoritmul utilizează 20 de variabile clinice, biologice și demografice pentru a estima riscul individual de apariție a 18 complicații asociate obezității. Medicii introduc în sistem vârsta, sexul, greutatea, înălțimea, valorile tensiunii arteriale, profilul lipidic, funcția renală și glicemia pacientului.
„Un instrument precum OBSCORE va fi foarte bun, pentru că vom putea prioritiza intrarea în tratament a pacienților. Spre exemplu, să spunem că am un pacient cu un IMC corespunzător obezității de gradul 3. Atunci când ne gândim la obezitate ne gândim automat la un pacient cu riscuri multiple, și da, poate să fie așa. Însă, la fel de bine, el poate să fie un pacient fără prediabet, cu tensiune arterială normală, cu un profil lipidic relativ în parametri și fără rinichi afectați. Poate să aibă doar obezitate. În același timp, putem avea un pacient cu un IMC corespunzător supraponderalității, apropiat de pragul obezității de gradul 1, dar care să prezinte deja prediabet, hiperinsulinism, hipertensiune, dislipidemie, adică valori anormale ale colesterolului și ale trigliceridelor, și ficat gras. clar că riscul mai mare îl are pacientul care e mai slab, dar care are foarte multe complicații medicale”, explică dr. Oana Pop.
„Practic, în funcție de acești parametri, acest OBSCORE calculează, independent de IMC, care sunt riscurile pentru pacient în următorii 10 ani. Și atunci, ideea este ca pacientul să fie tratat cât mai repede pentru a nu ajunge la complicații”, susține diabetologul Oana Pop.
Standardizarea tratamentelor si realitatea din Romania
Dincolo de cifre, medicii români folosesc deja instrumente suplimentare pentru a evalua compoziția corporală, precum sistemele DEXA sau cântarele InBody. Recomandările actuale includ măsurarea circumferinței taliei și a gâtului, deși ultima metodă este mai rar folosită la noi în țară.
„Eu tratez obezitatea de mai bine de 11 ani, dinainte să avem aceste terapii (n.r., medicul se referă la tratamentele moderne de slăbit de tipul GLP-1) care ajută foarte mult în obezitate. Întotdeauna am urmărit parametrii biologici sau bolile diagnosticate care pot agrava starea de sănătate a pacientului. Odată cu scăderea în greutate, riscurile s-au redus, iar unele dintre problemele metabolice s-au atenuat vizibil sau au intrat în remisie”, explică specialista.
Dar lipsa monitorizării distruge rapid rezultatele obținute.
„Fără un tratament și o monitorizare pe termen lung, multe persoane recâștigă, în anii următori, o parte importantă din greutatea pierdută sau chiar revin la greutatea inițială. Procesul este influențat de mecanisme biologice, metabolice și hormonale”, punctează dr. Pop.
„Noi deja urmărim pacientul care are obezitate. OBSCORE va fi de un real ajutor și probabil că va fi implementat. Va standardiza practicile, pentru că în obezitate lipsește un astfel de instrument”, spune medicul.
Dieta conteaza in proportie de 80 la suta
Și totuși, oricât de avansate ar fi scorurile medicale, prevenția cade tot în sarcina pacientului. Obezitatea afectează una din opt persoane la nivel global, arată datele furnizate de Organizația Mondială a Sănătății (OMS) pentru anul 2022, cu 890 de milioane de adulți suferind de obezitate și 2,5 miliarde încadrați ca supraponderali.
„În obezitate, o mare importanță o au genele, dar de cele mai multe ori și stilul de viață își spune cuvântul. Pe de altă parte, e important să reținem că un stil de viață sănătos înseamnă o alimentație corectă în proporție de 80%”, afirmă diabetologul Oana Pop.
Medicul respinge curele de slăbire extreme, postul intermitent sau dieta ketogenică, preferând regimuri validate științific.
„Dieta mediteraneeană este bogată în legume, fructe, leguminoase, conține carne slabă de pasăre, pește, ulei de măsline, ocazional și partea de lactate, brânzeturi slabe. Și mai există dieta DASH, dezvoltată inițial pentru prevenirea și controlul hipertensiunii arteriale. Nu recomand alte diete, pentru că nu sunt susținute de studii medicale serioase”, mai spune dr. Oana Pop.
Iar hidratarea corectă presupune exclusiv apă minerală plată sau carbogazoasă, fără sucuri, energizante sau fresh-uri. Mișcarea fizică acoperă restul de 20% din ecuația unui stil de viață sănătos.
La nivel național, prevalența obezității în rândul adulților români se situează la 38,3%, cifră care plasează România pe primele poziții în clasamentele europene realizate de Global Obesity Observatory.
