Mihai Dimian leagă rezultatele PISA 2025 de 1.600 de ore de școală lipsă și propune pregătire remedială pentru elevii sub 7

Dimian spune că redresarea depinde de condiții mai bune în școli și de profesori sprijiniți, dar și de elevi motivați, profesori exigenți, părinți implicați și comunități care prețuiesc educația.

Diferența dintre rural și urban este influențată de trecerea elevilor la liceu

Evaluările PISA 2025 au avut loc în prima jumătate a anului 2025 și au vizat elevi născuți în 2009. Au fost testați 7.725 de elevi, considerați reprezentativi pentru aproximativ 172.000 de copii din aceeași generație, înscriși în clasele a VII-a, a VIII-a și a IX-a.

Un detaliu esențial pentru interpretarea rezultatelor este că 89% dintre elevii testați erau deja în clasa a IX-a. În acest context, diferența de 109 puncte la Matematică dintre mediul rural și cel urban nu poate fi citită doar ca o comparație între elevii proveniți din cele două medii sau între școlile gimnaziale rurale și urbane.

Potrivit explicației lui Dimian, diferența reflectă în mare parte localizarea liceului în momentul testării și selecția produsă anterior prin Evaluarea Națională, opțiunile elevilor și repartizarea computerizată. Elevii cu rezultate mai bune ajung în proporție mare la licee din mediul urban, indiferent dacă provin din gimnazii rurale sau urbane.

Rezultatele PISA și cele de la Evaluarea Națională sunt calculate diferit

La Evaluarea Națională din 2024, aproximativ 31% dintre elevii participanți au obținut note sub 5 la Matematică. PISA 2025 arată că aproximativ 52% dintre elevii români de 15 ani nu ating nivelul 2 la Matematică.

Dimian atrage atenția că cele două procente sunt calculate pe populații diferite și folosesc scale diferite. Nivelul 2 din PISA este mai apropiat de nota 6 de la Evaluarea Națională decât de nota 5.

La examenul din 2024, 46% dintre elevii participanți au obținut note sub 6 la Matematică. Datele provin din aproximativ 153.000 de absolvenți ai clasei a VIII-a prezenți la probe, în condițiile în care în clasa a VIII-a se aflau 181.832 de elevi.

Raportat la întreaga populație a clasei a VIII-a, 42% dintre elevi au avut performanțe sub nota 5, iar 54% sub nota 6 la Matematică.

Evaluarea Națională verifică însușirea programei, în timp ce PISA măsoară capacitatea elevilor de a aplica ceea ce au învățat în situații concrete, relevante pentru viața de zi cu zi și pentru meseriile viitorului. „Aproximativ 50% dintre elevii clasei a VIII-a nu au cunoștințele și competențele pe care le-am stabilit ca standard minimal la finalizarea gimnaziului”, spune ministrul.

Scorul României a scăzut mai puțin decât media OCDE

Între PISA 2019 și PISA 2025, scorul mediu al României a scăzut cu 9 puncte, în timp ce media țărilor OCDE a scăzut cu 19 puncte. Raportat la media OCDE, scorul României a crescut de la 87,7% în 2019 la 89,3% în 2025.

În același timp, PISA 2025 a consemnat cele mai scăzute medii OCDE înregistrate vreodată la toate cele trei domenii testate: matematică, citire și științe.

Ministrul invocă și efectele pandemiei. OCDE estimează că aproximativ 20 de puncte PISA reprezintă progresul mediu de învățare realizat într-un an de elevii din jurul vârstei de 15 ani. Testarea din prima jumătate a anului 2025 a măsurat acumulările din perioada 2016-2025, care a inclus un an de activități didactice desfășurate online, într-o etapă critică pentru dezvoltarea elevilor.

România are cu 1.600 de ore mai puțină instruire obligatorie decât media OCDE

Elevii din România beneficiază de puțin peste 6.000 de ore de instruire obligatorie în învățământul primar și gimnazial, cu aproximativ 1.600 de ore mai puțin decât media OCDE, potrivit explicației ministrului.

Dimian compară diferența cu aproximativ doi ani de școală în plus până la vârsta de 15 ani în țările OCDE și spune că aceasta poate justifica un decalaj de aproximativ 40 de puncte. El menționează și un decalaj constant de 50-60 de puncte față de media OCDE.

România are o vacanță școlară cumulată de 16,6 săptămâni pe an, față de media OCDE de 13,5 săptămâni.

Dimian propune activități remediale săptămânale

Ministrul interimar al Educației nu propune deocamdată prelungirea programului școlar. El susține ca săptămânile „Școala altfel” și „Școala verde” să se desfășoare după același program ca celelalte săptămâni de școală, dar cu activități remediale și aplicative.

Toți elevii cu medii sub 7 sau cu calificative echivalente ar urma să participe la activități remediale săptămânale la Matematică și Limba și literatura română.

Ministrul indică și efectele tehnologiei

Printre factorii suplimentari indicați de Dimian se numără efectele inteligenței artificiale, ale rețelelor sociale, ale timpului petrecut în fața ecranelor, schimbarea obiceiurilor de lectură și fragmentarea atenției. El descrie fenomenul drept un „virus cognitiv” și spune că inteligența artificială afectează nu doar instrumentele folosite, ci și modul în care oamenii gândesc.

Dimian susține că rezultatele slabe trebuie recunoscute fără ocolișuri și că schimbarea depinde de măsuri consecvente, de condiții mai bune în școli și de sprijin pentru profesori.