Mihai Dimian vrea ca Școala altfel și Săptămâna verde să urmeze temporar programul obișnuit

Propunerile vin după rezultatele PISA 2025, care arată scăderi ale României la toate cele trei domenii evaluate: Matematică, Citire și Științe. La Matematică, 52% dintre elevii români de 15 ani nu au depășit nivelul 2, considerat prag pentru analfabetismul funcțional la matematică. Nivelul 2 PISA nu este echivalent cu nota 5 sau nota 6 la Evaluarea Națională, deoarece cele două evaluări au obiective și metodologii diferite.

Ce activități propune ministrul

Mihai Dimian a precizat că nu susține creșterea numărului de ore sau a săptămânilor de școală. Pentru o perioadă, programele „Școala altfel” și „Săptămâna verde” ar urma să aibă același program ca celelalte săptămâni de școală, dar activitățile ar fi remediale și aplicative și ar include probleme relevante din viața reală și pentru profesiile viitorului.

Ministrul a spus că va reveni în cursul săptămânii cu detalii în planul de măsuri și cu informații despre ceea ce s-a făcut deja în acest an și despre măsurile pe care le consideră necesare pe termen scurt și mediu.

Rezultatele PISA 2025

Evaluările PISA 2025 au fost realizate în România în prima jumătate a anului 2025 și au vizat elevi născuți în 2009. Au fost testați 7.725 de elevi, un eșantion considerat reprezentativ pentru aproximativ 172.000 de elevi aflați în clasele a VII-a, a VIII-a și a IX-a.

România a depășit pragul de 50% de elevi aflați sub nivelul de bază la Matematică și se apropie de acest prag la Citire. La rezolvarea problemelor cu instrumente digitale, 57% dintre elevi au avut performanțe sub nivelul de bază. Rezultatele la Științe indică și disparități între elevii avantajați și cei dezavantajați, la un nivel mult peste media OCDE.

Între PISA 2022 și PISA 2025, media României a scăzut cu 9 puncte la Matematică, la fel ca media OCDE. La Științe, ambele medii au scăzut cu 3 puncte. La Citire, media României a scăzut cu 16 puncte, față de 14 puncte pentru media OCDE. PISA 2025 a consemnat cele mai mici medii OCDE înregistrate până acum în toate cele trei domenii evaluate.

Rezultatele PISA și Evaluarea Națională

La Evaluarea Națională din 2024, aproximativ 31% dintre participanți au obținut note sub 5 la Matematică, iar 46% au obținut note sub 6. La probe au fost prezenți aproximativ 153.000 de absolvenți ai clasei a VIII-a, în timp ce în întreaga clasă a VIII-a se aflau 181.832 de elevi.

Raportat la întreaga populație a clasei a VIII-a, 42% dintre elevi au avut performanțe sub nota 5, iar 54% sub nota 6. Mihai Dimian subliniază că rezultatele PISA și cele de la Evaluarea Națională nu pot fi comparate direct, deoarece Evaluarea Națională verifică raportarea la programa școlară, iar PISA testează folosirea cunoștințelor în situații și probleme relevante din viața reală.

De ce diferă rezultatele între rural și urban

89% dintre elevii testați la PISA se aflau deja în clasa a IX-a, la liceu. Din acest motiv, clasificarea rural sau urban reflectă localizarea liceului în care învățau elevii la momentul testării, nu neapărat localitatea școlii gimnaziale de proveniență.

Diferența dintre elevii din liceele rurale și cei din liceele urbane a fost de 109 puncte la Matematică. Mihai Dimian susține că această diferență reflectă și selecția produsă prin rezultatele la Evaluarea Națională, opțiunile elevilor și repartizarea computerizată la liceu. El afirmă că elevii cu rezultate mai bune ajung în proporție mai mare la licee din orașe, inclusiv atunci când provin din școli gimnaziale rurale.

Ministrul a menționat că, la începutul acestui an, au fost crescuți coeficienții de finanțare pentru unitățile de învățământ din mediul rural. El a indicat și Planul Național de Reducere a Abandonului Școlar pentru învățământul gimnazial, precum și programul lansat pentru învățământul primar.

Mai puține ore de instruire și vacanțe mai lungi

Dimian a legat rezultatele și de numărul de ore de instruire obligatorie. Elevii din România au puțin peste 6.000 de ore în învățământul primar și gimnazial, cu aproximativ 1.600 de ore mai puțin decât media OCDE. Ministrul compară diferența cu aproximativ doi ani de școală în plus în țările OCDE până la vârsta de 15 ani și o leagă de un decalaj de aproximativ 40 de puncte.

România are o vacanță școlară cumulată de 16,6 săptămâni pe an, față de 13,5 săptămâni în media OCDE.

Potrivit lui Mihai Dimian, aproximativ 20 de puncte PISA reprezintă progresul mediu de învățare realizat într-un an de elevii din jurul vârstei de 15 ani. El a legat interpretarea rezultatelor și de perioada de învățământ online de aproximativ un an din timpul pandemiei.

Reformele și evoluția față de alte țări

Între PISA 2019 și PISA 2025, scorul mediu al României a scăzut cu 9 puncte, în timp ce media țărilor OCDE a scăzut cu 19 puncte. Ponderea scorului României în media OCDE a crescut de la 87,7% în 2019 la 89,3% în 2025.

Ministrul susține că măsurile adoptate înainte de testarea PISA 2025 nu au avut suficient timp pentru a produce efecte măsurabile. El a menționat proiectul „România Educată”, lansat în 2021, legile educației adoptate în 2023, creșterile salariale din 2023 și 2024 și investițiile în infrastructura educațională. În opinia sa, România nu a reușit până la testare să transforme reformele, investițiile și resursele într-o îmbunătățire vizibilă a rezultatelor elevilor.

În comparația prezentată de Dimian, decalajul dintre România și Finlanda s-a redus de la 143 de puncte în 2006 la 63 de puncte în 2025. În ultimii șapte ani, diferența s-a redus de la 88 la 63 de puncte. Estonia a intrat în PISA cu un scor de 516 și și-a menținut scorul aproape constant în ultimele două decenii, în timp ce media internațională a scăzut.

Ministrul a invocat și efectele inteligenței artificiale, ale rețelelor sociale, timpului petrecut în fața ecranelor și schimbării obiceiurilor de lectură asupra modului în care elevii gândesc și își mențin atenția.