Marina chineză a lansat luni, 7 iulie 2026, la ora locală 12:01, o rachetă balistică cu rază lungă de acțiune. Proiectilul, echipat cu un focos fals, a fost tras dintr-un submarin cu propulsie nucleară direct în apele Oceanului Pacific de Sud, un gest militar rar care a declanșat imediat proteste internaționale.
Reactii dure din partea aliatilor din regiune
Lansarea a coincis exact cu ziua în care Australia și Fiji au semnat un nou tratat de apărare reciprocă. Un document diplomatic conceput tocmai pentru a contracara influența chineză tot mai mare din regiunea Pacificului.
Guvernul Noii Zeelande a precizat că racheta a fost trasă direct în Zona Liberă de Arme Nucleare din Pacificul de Sud (zonă instituită prin Tratatul de la Rarotonga din 1986). China a ratificat protocoalele acestui tratat în 1987 și a promis atunci că nu va testa arme nucleare în perimetrul respectiv și nici nu va amenința statele semnatare.
Numai că lucrurile pe teren arată complet diferit.
„Se pare că, în ciuda preocupărilor noastre de lungă durată cu privire la acest tip de activitate, China a efectuat testul la câteva ore după ce ne-a informat”, a declarat ministrul de Externe neozeelandez, Winston Peters, într-o declarație pentru The Associated Press.
Iar reacțiile nu s-au oprit aici.
„Australia a fost clară cu China că privim acest lucru ca fiind destabilizator pentru regiune”, a declarat ministrul australian de Externe, Penny Wong, reporterilor prezenți în Fiji.
La rândul său, Ministerul Apărării din Japonia a cerut oficial Beijingului să își regândească testele cu rachete, pentru ca proiectilele să nu zboare deasupra teritoriului nipon și să nu genereze riscuri de securitate.
„Activitățile militare ale Chinei, combinate cu lipsa sa de transparență, au devenit o preocupare gravă pentru Japonia și societatea internațională”, a declarat secretarul șef al cabinetului din Japonia, Minoru Kihara. Oficialul a invocat direct creșterea cheltuielilor militare ale Beijingului și activitățile din jurul granițelor japoneze.
Mesajul ascuns pentru Washington
Beijingul a respins rapid criticile internaționale.
„Sperăm că țările relevante vor evita supra-interpretarea”, a transmis scurt un purtător de cuvânt al Ministerului Afacerilor Externe din China. Agenția oficială Xinhua, preluată de Ministerul Apărării, a completat că testul face parte din antrenamentul anual de rutină, a respectat dreptul internațional și nu a fost îndreptat împotriva niciunei țări sau ținte.
Dar cum rămâne cu Statele Unite? Așa cum semnalează Npr într-o analiză publicată recent, un detaliu tehnic schimbă complet datele problemei. Japonia, Noua Zeelandă și Australia au primit notificări în avans despre testul balistic. Americanii nu au fost informați.
Lyle Morris, cercetător principal la Asia Society Policy Institute, consideră că testul a fost un semnal direct pentru SUA. Este prima lansare recunoscută public a unui focos fals de pe un submarin nuclear chinezesc care călătorește atât de departe în apele Pacificului.
„Anunțul demonstrează că forța de descurajare nucleară a Chinei nu mai este centrată exclusiv pe rachetele terestre”, a explicat Lyle Morris. Pentru că, să fim serioși, un arsenal mutat în adâncurile oceanului este mult mai greu de monitorizat și de anticipat de către radarele americane.
Drew Thompson, expert la S. Rajaratnam School of International Studies din Singapore, confirmă lipsa totală de claritate a regimului de la Beijing.
„Modernizarea și consolidarea militară a Chinei au avut loc fără creșteri concurente ale deschiderii și transparenței, ducând la incertitudine cu privire la intențiile Chinei”, a precizat Drew Thompson.
La Washington, reacția a fost tăioasă. Purtătorul de cuvânt al Departamentului de Stat al SUA, Thomas Pigott, a acuzat regimul chinez că acționează exact invers față de eforturile americane de a preveni proliferarea nucleară.
„Construcția rapidă și opacă de arme nucleare a Beijingului este de mare preocupare pentru regiune și pentru lume”, a declarat Thomas Pigott. Oficialul a adăugat că SUA vor continua să îndemne Beijingul să se angajeze în discuții semnificative privind controlul armelor și să accepte un acord de notificare regulată pentru rachetele balistice intercontinentale și lansările spațiale.
Impactul global si cursa inarmarilor
V-ați gândit vreodată cum ne afectează pe noi un test militar la mii de kilometri distanță? Când tensiunile militare cresc brusc între Washington și Beijing, piețele financiare reacționează imediat, iar costurile de transport maritim pentru electronicele și bunurile pe care românii le importă din Asia riscă să crească. O simplă rachetă lansată în Pacific se poate traduce, câteva luni mai târziu, în prețuri mai mari la rafturile magazinelor din România.
China a mai efectuat un test similar în Pacific cu doi ani în urmă. În 2024, armata chineză a lansat o rachetă balistică intercontinentală cu focos fals, fiind prima operațiune de acest fel din 1980 încoace. Experții militari au considerat lansarea din 2024, care a oglindit exact testele făcute de Statele Unite cu propria flotă, drept o afirmare clară a statutului de superputere în creștere al Chinei.
Deși Beijingul menține o politică oficială de a nu folosi primul armele nucleare, cifrele arată o extindere masivă a programului. Conform datelor furnizate de organizația Nuclear Threat Initiative din Washington, China deține în prezent o flotă formată din 6 submarine cu rachete balistice și 59 de submarine de atac cu propulsie nucleară.
Un raport oficial al Pentagonului privind capacitățile militare ale Chinei, publicat la sfârșitul anului 2025, arată că armata chineză avea un stoc estimat la aproximativ 600 de focoase nucleare în 2024. Documentul subliniază că Armata Populară de Eliberare rămâne pe drumul cel bun pentru a desfășura peste 1.000 de focoase nucleare până în anul 2030.
