Christine Lagarde dezbate planul Spaniei de 850 miliarde de euro. Ce decide Uniunea Europeana

Banii Europei și reacția Băncii Centrale

Președinta Băncii Centrale Europene a reacționat imediat la această idee. „Să o dezbatem”, a declarat Christine Lagarde joi, într-un interviu exclusiv pe marginea acestui subiect fierbinte.

„Este grozav că o țară ca Spania, de exemplu, face o propunere și o pune pe masă pentru dezbatere. Acum este rândul celorlalți să spună «partea asta ne place, partea asta nu ne place» și cum poate fi rezolvată. Cred că este bine să mergem înainte”, a explicat șefa instituției financiare.

V-ați gândit vreodată cum ajung aceste decizii de la Bruxelles direct în portofelele noastre? Când Europa se împrumută masiv pentru a susține sectoare strategice, presiunea pe dobânzi se menține la un nivel ridicat. Iar BNR urmărește atent fiecare mișcare a Băncii Centrale Europene înainte să decidă dacă ne scade sau ne crește ratele la creditele în lei.

Așa cum arată Euronews într-o analiză publicată vineri dimineață, Lagarde nu va vota efectiv în această ședință a miniștrilor, dar vocea ei dă tonul piețelor. Și, ca un detaliu de culise, oficialul a ținut să clarifice ferm că nu este candidată pentru alegerile prezidențiale din Franța din 2027. Să fim serioși, mandatul de la Frankfurt îi ocupă tot timpul.

Calculele Spaniei și presiunea de pe piețe

Ministrul spaniol al Economiei, Carlos Cuerpo, este arhitectul acestui plan ambițios. Oficialul de la Madrid susține că mecanismul ar putea salva miliarde din costurile de finanțare și ar reduce fragmentarea economică din blocul comunitar.

„Credem că există o fereastră bună de oportunitate pentru a prezenta această propunere acum. Am purtat discuții despre rolul internațional al euro în ultimele luni, cu contribuții foarte bune referitoare la faptul că avem nevoie de un activ sigur”, a declarat Cuerpo.

Dar lucrurile nu se opresc aici.

Uniunea Europeană are deja un mecanism comun de 150 de miliarde de euro pentru apărare. Pe zona financiară pură, Roland Lescure, ministrul francez al Economiei, a precizat recent că președinta BCE este „fixată” pe uniunea piețelor de capital, în timp ce el personal este „obsedat” de acest subiect.

Ungaria primește banii, Rusia așteaptă sancțiunile

Pe o altă agendă a zilei, miniștrii europeni de finanțe se pregătesc să aprobe Planul Național de Redresare revizuit al Ungariei. Pachetul deblochează o sumă uriașă, evaluată la 10 miliarde de euro.

„Va fi o întâlnire importantă, deoarece acesta este ultimul pas legal înainte ca țara noastră să poată accesa câteva mii de miliarde de forinți din fondurile UE”, a scris ministrul maghiar al Finanțelor, András Kármán, pe rețelele de socializare înainte de a pleca spre Belgia.

În paralel, ambasadorii UE negociază la sânge al 21-lea pachet de sancțiuni împotriva Rusiei. Dacă nu se ajunge la un acord până pe 15 iulie, plafonul prețului pentru petrolul rusesc se va ajusta automat de la 44,10 dolari la 58 de dolari pe baril. Asta ar oferi Kremlinului un balon de oxigen financiar uriaș pentru a-și susține economia.

„Suntem aproape”, a declarat un diplomat european implicat în negocieri. „Sper la o discuție finală vineri.”

Numai că țări cu flote maritime puternice (precum Grecia, Malta și Cipru) au ridicat obiecții față de o propunere a Comisiei Europene de a amâna revizuirea prețului până în ianuarie anul viitor.

Un alt diplomat a explicat miza exactă a acestor amânări. „Plafonul prețului petrolului a fost introdus de G7 nu doar pentru a reduce veniturile Rusiei din exporturile de combustibili fosili, ci și pentru a menține stabilitatea pe piețele energetice globale. Acest obiectiv este deosebit de relevant în actuala criză din Orientul Mijlociu. Orice ajustare a mecanismului automat al plafonului prețului petrolului ar trebui, calibrată cu atenție în coordonare cu partenerii noștri din G7.”

Comerțul cu Israelul pe masa ambasadorilor

Pe lângă dosarul rusesc, ambasadorii europeni analizează opțiunile prezentate miercuri de Comisia Europeană privind interzicerea totală a comerțului cu așezările israeliene ilegale.

Șefa Comisiei, Ursula von der Leyen, a trimis deja un document cu opțiuni către capitalele europene. Pe lângă interdicția comercială, Bruxelles-ul propune licențe de export mult mai stricte și tarife vamale majorate pentru anumite categorii de produse.

Până la urmă, decizia finală nu se va lua astăzi. Documentul oficial intră pe agenda Consiliului Afaceri Externe abia luni, unde delegațiile statelor membre își vor prezenta pozițiile oficiale de vot.