Judecătoria Răcari permite judecarea acuzațiilor pentru Crevedia. Victimele cer 53.333.000 euro

Judecătorul a menținut și sechestrul instituit în timpul anchetei, deoarece părțile civile solicită despăgubiri de 53.333.000 euro și 516.000 lei, potrivit Agerpres. Acestea sunt sume cerute în proces, nu despăgubiri acordate de instanță.

Ionuț Doldurea și Cosmin Stângă, patronii stației GPL din Crevedia, precum și firma lor, Flagas SRL, au fost trimiși în judecată de Parchetul General. Cei doi sunt asociați și administratori ai firmei. Acuzațiile nu reprezintă o condamnare, iar legea îi prezumă nevinovați.

Dosarul a fost înregistrat la Judecătoria Răcari la 10 iunie 2024, în aceeași zi în care cei doi au fost trimiși în judecată, potrivit Libertatea. Camera preliminară verifică legalitatea sesizării instanței și a probelor, înainte ca judecătorul să examineze acuzațiile. Codul de procedură penală prevede pentru această etapă un termen de recomandare de 60 de zile.

Sechestrul rămâne pe imobile, conturi și acțiuni

În timpul anchetei, procurorii au pus sechestru pe 63 de imobile ale Flagas SRL și pe opt imobile ale celor doi inculpați. Măsura a vizat și conturi bancare, precum și acțiuni deținute la alte firme. Sechestrul presupune indisponibilizarea bunurilor.

Pe lista de ședință figurau 176 de victime: 38 aveau calitatea de persoane vătămate, iar 138 se constituiseră părți civile, adică solicitau despăgubiri în proces. Prejudiciul total produs de explozii fusese estimat la aproximativ 53 de milioane de euro.

La cererea inculpaților, magistratul a sesizat și Curtea Constituțională cu două excepții de neconstituționalitate, prin care apărarea contestă compatibilitatea unor prevederi legale cu Constituția.

Sesizarea privește articolul 281 alineatele (3) și (4) din Codul de procedură penală, modificate prin articolul I punctul 34 din Legea nr. 201/2023, și articolul 477 alineatul (3) din același cod.

Problemele de citare au provocat amânări repetate

Înaintea soluției de luni, cauza rămăsese în camera preliminară la trei ani după explozii. Repartizarea dosarului către un judecător durase aproape un an, iar ulterior procedurile de citare a participanților au dus la alte amânări.

Primele termene arată cum s-au succedat întârzierile:

• Primul termen în camera preliminară a avut loc la 14 mai 2025, la 11 luni de la înregistrarea dosarului. Instanța a fixat următorul termen pentru 17 septembrie 2025.
• La 10 decembrie 2025, avocatul inculpaților a solicitat citarea prin comisie rogatorie a Sushilei Sunuwar, soția unui muncitor nepalez decedat. Pentru această procedură era nevoie de sprijinul autorităților din alt stat. Femeia aflase de proces prin Ambasada Nepalului în Germania. Judecătorul Mihai Alexandru Manole a apreciat că, în cazul ei, citarea fusese îndeplinită și a hotărât să nu o mai citeze. A dispus însă citarea a 48 de cadre militare.
• La 28 ianuarie 2026, judecătorul a constatat că unele cadre militare nu fuseseră citate corect și a cerut Inspectoratului pentru Situații de Urgență adresele tuturor pompierilor.

La termenul din 25 martie 2026, apărarea a revenit asupra citării femeii. Avocatul lui Ionuț Doldurea și Cosmin Stângă a cerut ca aceasta să fie citată: „în formă scrisă, pe canale diplomatice, prin Ministerul Justiției, în lipsa unei convenții contrare cu statul respectiv, iar de la momentul primirii citației ar trebui să treacă un termen de 40 de zile pentru a fi considerată îndeplinită procedura de citare”. Instanța a dispus citarea ei prin e-mail.

La 13 mai 2026, avocatul inculpaților a afirmat că discutase personal cu Sushila Sunuwar. El a susținut că femeia nu cunoștea engleza și că, din acest motiv, nu și-ar fi înțeles drepturile în proces. În sprijinul argumentului, a invocat corespondența în engleză din dosar.

Judecătorul a arătat că citația fusese emisă în nepaleză, că femeia fusese legal citată și că avea avocat desemnat din oficiu. Avocatul acesteia a confirmat că luase legătura cu ea.

Magistratul a precizat că discutase, la rândul său, cu femeia prin WhatsApp și e-mail și că aceasta cunoștea engleza cel puțin la nivel conversațional.

Apărarea a făcut trimitere și la răspunsul Ministerului Justiției, autoritatea centrală pentru cooperarea internațională. În opinia avocatului, odată identificat domiciliul femeii, citarea trebuia făcută potrivit instrumentului juridic internațional aplicabil în relația cu statul respectiv. El a susținut că trebuiau folosite dispozițiile Legii nr. 302/2004 privind cooperarea judiciară internațională, nu regulile generale din articolul 267 al Codului de procedură penală.

Judecătorul a arătat că trebuia să țină seama atât de respectarea legii, cât și de dreptul participanților la un proces desfășurat într-un termen rezonabil. În opinia sa, femeii îi fuseseră respectate drepturile de a cunoaște procedura, de a-și înțelege drepturile și de a-și exprima opiniile. Magistratul a apreciat că prelungirea unei proceduri prea formaliste ar fi afectat drepturile celorlalți participanți.

Avocatul Flagas SRL, firmă descrisă atunci drept chemată să răspundă civil în proces, a contestat, la rândul său, legalitatea citării. El a susținut că normele internaționale nu fuseseră respectate și că, dacă femeia ar fi atacat o hotărâre de care era nemulțumită, acest viciu ar fi dus la desființarea hotărârii și la reluarea procedurii.

La 27 mai 2026, avocatul inculpaților a cerut recuzarea judecătorului Mihai Alexandru Manole, adică înlăturarea sa din judecarea cauzei. Un alt complet a respins cererea în aceeași zi. Procedura de citare nu era însă îndeplinită, iar cauza a fost amânată pentru 9 septembrie 2026.

Șase judecători lucrează la o instanță cu mii de dosare

Judecătoria Răcari funcționează în fostul cămin cultural al orașului Răcari, județul Dâmbovița. Potrivit datelor de pe portalul instanțelor prezentate de Libertatea, aici lucrează șase judecători, dintre care unul este în concediu maternal, iar altul este stagiar.

Instanța are între 7.000 și 10.000 de dosare înregistrate. Fiecărui judecător îi revin, în medie, peste 1.700 de cauze penale și civile. În competența Judecătoria Răcari intră 15 localități, inclusiv Crevedia.

Procurorii acuză desfășurarea operațiunilor într-un punct neautorizat

Parchetul General a formulat trei acuzații în dosar:

• Distrugere din culpă care a avut ca urmare un dezastru.
• Neluarea măsurilor legale de securitate și sănătate în muncă.
• Nerespectarea măsurilor legale de securitate și sănătate în muncă.

Procurorii susțin că, în perioada 30 septembrie 2020-26 august 2023, cei doi administratori ar fi promovat încălcarea repetată a regulilor de securitate și sănătate în muncă și a celor privind alimentarea, transportul, transferul și depozitarea GPL, combustibilul gazos folosit la stație.

Activitățile s-ar fi desfășurat la punctul de lucru din comuna Crevedia, Șoseaua București-Târgoviște nr. 231, județul Dâmbovița, într-o zonă puternic populată. Potrivit procurorilor, acolo nu era permisă nicio operațiune cu GPL, inclusiv depozitarea sau transferul între recipiente, deoarece locația nu avea avizele și autorizațiile necesare.

Potrivit anchetei relatate de Libertatea, punctul era închis din 2020 și figura în acte ca parcare pentru cisterne, dar firma îl folosea pentru transferul combustibilului dintr-o cisternă în alta.

Anchetatorii susțin că administratorii ar fi autorizat și încurajat descărcarea GPL din cisterne auto autorizate în rezervoare-cisternă neautorizate. Ar fi fost folosită și o pompă mobilă improvizată, neautorizată, fără proceduri de lucru autorizate pentru încărcare și descărcare.

În acuzațiile procurorilor, scurgerile de gaze de la autocisternele sau cisternele-depozit din curtea firmei, împreună cu o sursă de aprindere, ar fi provocat incendiul și exploziile.

Descrierea mecanismului scurgerii diferă între relatări. Libertatea a atribuit-o unui defect al pompei, în timp ce procurorii au indicat un defect de etanșare la unul dintre furtunurile de transfer sau la altă componentă. Varianta defectului pompei rămâne neconfirmată.

Gazul scăpat ar fi format un nor care s-a întins în curte, către o a treia cisternă și o casă din apropiere, înainte să fie aprins de o scânteie. Procurorii susțin că norii de GPL amestecat cu aerul ar fi atins inclusiv concentrații la care puteau exploda în prezența unei surse de aprindere.

Anchetatorii plasează succesiunea exploziilor din 26 august 2023 în intervalul 18:48-21:46. Prima explozie și incendiul au fost urmate de alte opt explozii ale unor nori de vapori.

Ionuț Doldurea este fiul fostului primar din Caracal, Ion Doldurea, care și-a dat demisia în luna septembrie.

Exploziile au distrus case și autospeciale de intervenție

Exploziile au avut loc la 26 august 2023, în timpul unui transfer de gaz între două cisterne. Primul apel la 112 a fost înregistrat la ora 18:48.

După prima deflagrație, un localnic a făcut infarct când și-a văzut soția cuprinsă de flăcări. Femeia a murit ulterior la spital.

Alte șase persoane au fost rănite grav în prima explozie, între ele doi muncitori nepalezi ai Flagas SRL și șoferii cisternelor. Unul dintre muncitorii nepalezi a murit.

O nouă explozie s-a produs la ora 20:56, când pompierii încercau să răcească cisternele în flăcări. Au fost distruse 11 autospeciale ale Inspectoratului pentru Situații de Urgență, iar zeci de salvatori au fost răniți.

Bilanțul deceselor a ajuns în zilele următoare la șase. Numărul răniților diferă: Libertatea a indicat 56, cifră neconfirmată, în timp ce Parchetul General reține 54 de persoane vătămate corporal, bilanț preluat și în relatarea de luni.

Procurorii menționează opt case distruse complet și alte 80 distruse parțial. Exploziile au provocat și distrugerea ori degradarea unor bunuri mobile, lucrări, echipamente și instalații.

Ionuț Doldurea și Cosmin Stângă au fost arestați preventiv între 6 septembrie și 29 noiembrie 2023. Ulterior, au fost plasați în arest la domiciliu și apoi sub control judiciar.

Potrivit Libertatea, pentru infracțiunile imputate, inculpații riscă între cinci și 12 ani de închisoare, iar faptele se prescriu la 26 august 2033.