Coaliția luptă pentru reducerea posturilor în administrație. PSD și UDMR împotriva

Ce se întâmplă atunci când premierul dorește să reducă numărul de posturi, iar partidele din coaliție preferă să scadă cheltuielile? Negocierile din coaliție au ajuns într-un moment tensionat. Miercuri, liderii guvernării s-au întâlnit în două ședințe pentru a discuta reorganizarea administrației publice, un subiect care încă stârnește dezbateri aprinse.

De ce insistă Bolojan pe concedieri?
Propunerea inițială a Ministerului Dezvoltării a vizat reducerea cu 25% a grilei de personal din administrația locală, dar doar pentru posturile neocupate. „Era un fake în realitate. Statul nu economisea nimic, pentru că posturile erau deja neocupate”, a explicat Bolojan. Din acest motiv, premierul a cerut reducerea cu 10% a posturilor ocupate, ceea ce ar însemna concedierea a aproximativ 13.000 de angajați.

Motivul principal este economisirea banilor publici prin scăderea cheltuielilor cu salariile. Alternativa PSD și UDMR este reducerea bugetelor primăriilor cu 10%, fără concedieri. Bolojan respinge însă această variantă, argumentând că primăriile care gestionează corect bugetele ar fi nedreptățite. În același timp, PSD, care are cei mai mulți primari și președinți de consilii județene, consideră că măsurile de austeritate ar putea afecta relația cu alegătorii.

Nemulțumiri în rândul primarilor PNL
Nu doar opoziția din coaliție complică planurile premierului. Mai mulți primari PNL i-au transmis lui Bolojan că vor părăsi partidul dacă vor fi obligați să concedieze angajați. „Vor pleca la AUR”, susțin surse politice. Motivul invocat de aceștia este teama de reacția negativă a alegătorilor la următoarele alegeri.

Exemple din Maramureș și Suceava
Înainte de ședință, doi vicepreședinți PSD ai consiliilor județene, Gabriel Zetea (Maramureș) și Gheorghe Șoldan (Suceava), au anunțat reduceri de cheltuieli în instituțiile pe care le conduc. Această abordare ar putea fi extinsă la nivel național dacă PSD și UDMR vor avea câștig de cauză. UDMR, la rândul său, se opune propunerii lui Bolojan, temându-se că fără sprijinul celor 100 de primari din județele cu populație maghiară, nu va reuși să treacă pragul electoral la alegerile parlamentare.

Primarii și președinții de consilii județene susțin că vor fi sancționați de electorat dacă vor adopta măsuri de austeritate, iar acest lucru le-ar putea afecta serios șansele la viitoarele alegeri.

Cheltuieli sau taxe mai mari?
Ilie Bolojan a declarat marți seara că reducerea cheltuielilor publice este esențială pentru a evita creșterea taxelor. Premierul a exclus o majorare a TVA la 23-24%, dar a subliniat că echilibrul bugetar depinde de măsurile care vor fi luate în perioada următoare.

Bolojan a explicat că, dacă nu se reduc cheltuielile, va fi doar o chestiune de timp până când va fi necesară o creștere a taxelor. El consideră că administrația publică locală este unul dintre cele mai mari blocuri de cheltuieli, cu peste 130.000 de angajați doar în aparatele proprii.

„Nu putem să punem taxe suplimentare cât timp există spațiu pentru reduceri”, a spus Bolojan. El a mai explicat că este anormal să se impună taxe suplimentare atâta timp cât există posibilitatea reducerii cheltuielilor.

În opinia sa, pentru a menține un echilibru bugetar, este necesară scăderea cheltuielilor acolo unde impactul este semnificativ, nu în zone mici unde efectul ar fi nesemnificativ. Primarii sunt însă de părere că orice măsură de austeritate va avea consecințe electorale, iar UDMR riscă să piardă sprijinul comunităților maghiare dacă va susține concedierile.

Ce se va întâmpla în continuare?
Ședința Biroului Permanent al PNL a validat deciziile luate în coaliție, însă conflictele interne persistă. Pe de o parte, Bolojan consideră că este nevoie de economii substanțiale pentru a evita măsuri fiscale suplimentare. Pe de altă parte, partidele și primarii doresc să evite concedierile cu orice preț.

Rămâne de văzut dacă liderii coaliției vor reuși să ajungă la un compromis înainte ca Pachetul 3 de reformă să fie finalizat. Decizia va avea un impact major nu doar asupra bugetului de stat, ci și asupra echilibrului politic în perioada premergătoare alegerilor.

Negocierile vor continua, iar rezultatul va influența modul în care administrația publică va funcționa în următorii ani, dar și relația dintre partide și electorat.

Sursa: financiarul.ro