Piața muncii din România se confruntă cu o provocare structurală profundă. Potrivit lui Cristian Popa, membru al Consiliului de administrație al BNR, țara are un deficit de forță de muncă persistent, mai sever decât media Uniunii Europene. Fenomenul lovește atât meseriile de bază, cât și domeniile de vârf, de la IT&C și științe, până la inginerie și sănătate.
Criză pe piața muncii. unde e criza cea mai mare
„Se vorbește mult în ultima perioadă despre imigrație. De departe cea mai interesantă analiză pe această temă o găsiți în cel mai recent Raport asupra Inflației al BNR, într-o casetă dedicată pieței muncii. Concluzia principală este că România are un deficit de forță de muncă (adică o ofertă insuficientă sau nepotrivită față de nevoile/cerințele posturilor) persistent și mai sever decât media UE. Fenomenul se vede în sondaje și în indicatorii de tensionare ai pieței muncii: 40% dintre companii consideră lipsa personalului calificat ca fiind o problemă presantă”, a explicat Popa.
Situația este paradoxală: România are una dintre cele mai mici rate de participare la piața muncii din UE, în special în rândul tinerilor, femeilor și comunității rome, dar și una dintre cele mai ridicate rate ale tinerilor care nu lucrează și nu urmează studii sau cursuri de calificare.
Migrația și efectele ei asupra pieței muncii
După două decenii de migrație negativă, România a trecut pe plus în 2022–2023. „Asta nu înseamnă că toți românii s-au întors acasă sau că au încetat să mai plece, dar fenomenul s-a temperat, au început să mai și revină acasă. În medie, au emigrat (plecat) peste 200.000 de persoane anual în ultimii 10 ani. Dar, în 2023, România a avut circa 324.000 imigranți (persoane sosite). Două mecanisme au contribuit: majorarea și menținerea din 2022 a contingentului anual de lucrători non-UE la 100.000 și revenirea unei părți a diasporei după pandemie”, a detaliat oficialul BNR.
Cei mai mulți imigranți vin din țări non-UE – Nepal, Sri Lanka, Vietnam sau Ucraina – și sunt, în general, muncitori necalificați. În schimb, emigrarea continuă să afecteze în special lucrătorii calificați, ceea ce reduce productivitatea. Popa subliniază însă că „migrația net pozitivă este o corecție de piață utilă (…), dar se putea și mai bine. Ideal era să putem reține muncitorii calificați.”
Îmbătrânirea populației și soluțiile propuse
Problema este amplificată de schimbările demografice. Ponderea vârstnicilor a urcat la 20% în 2024, comparativ cu 16% în 2013, iar vârsta mediană a ajuns la aproape 44 de ani. Eurostat estimează că populația totală a României se va reduce cu 10% până în 2035. În timp ce populația tânără are o ușoară revigorare, rata negativă a sporului natural rămâne peste media europeană.
Raportul BNR recomandă politici pe termen lung, axate pe patru piloni: echilibrul viață-muncă (acces la servicii de îngrijire pentru copii), valorificarea potențialului tinerilor, sprijinirea îmbătrânirii active și gestionarea inteligentă a migrației. Totodată, educația de calitate și adaptată cerințelor pieței este considerată esențială pentru a asigura o forță de muncă rezilientă, capabilă să facă față revoluției tehnologice bazate pe IA, robotizare și big data.
România se află într-un punct critic: lipsa forței de muncă afectează deja sectoare vitale, iar îmbătrânirea populației agravează presiunea. Deși migrația net pozitivă oferă o gură de oxigen, soluțiile durabile trebuie să vină din educație, politici sociale inteligente și capacitatea de a păstra acasă lucrătorii calificați.
Sursa: financiarul.ro
