Criza pensiilor devine realitate! Ce urmează?

Taxele pe muncă, o frână majoră pentru economie Deși datele privind creșterea PIB pot sugera stabilitate, realitatea din teren contrazice această imagine. Companiile românești funcționează, în mare parte, cu resurse minime și sunt slab capitalizate, ceea ce limitează grav capacitatea acestora de a crește salariile și de a atrage angajați calificați.

„Economia românească este slab capitalizată. Majoritatea companiilor trăiesc de pe-o zi pe alta, iar multe au capital negativ. În aceste condiții, este imposibil să vorbim despre creșteri salariale reale fără riscuri majore pentru firme”, afirmă Adrian Negrescu într-un interviu acordat revistei Cariere.

În Uniunea Europeană, România se remarcă printr-o povară fiscală ridicată asupra muncii. Astfel, pentru un salariu net de 5.000 de lei, angajatorul trebuie să achite statului peste 4.000 de lei sub formă de contribuții și impozite, ceea ce descurajează angajările și creșterile salariale.

„Suntem campionii Europei la taxarea muncii. Această povară sufocă mediul privat și blochează orice progres în ceea ce privește salariile decente”, spune analistul.

Emigrarea masivă alimentează dezechilibrele structurale Numărul tot mai mare de români care aleg să plece în străinătate agravează dezechilibrele deja existente pe piața muncii. Mulți dintre cei care emigrează sunt tineri calificați, atrași de salariile mai mari și de stabilitatea oferită de alte țări europene. Acest exod slăbește baza de contribuabili activi, în timp ce populația inactivă și dependentă de sistemul de pensii este în continuă creștere.

„În următorii 10-15 ani, vor ieși la pensie peste 1,7 milioane de români. Dacă nu reducem taxele și nu stimulăm locurile de muncă productive, sistemul public de pensii va intra în colaps”, avertizează Negrescu.

Colapsul sistemului de pensii, mai aproape ca niciodată! Ce ne așteaptă Negrescu subliniază că problema nu este doar una de fiscalitate, ci și de strategie economică. În loc să stimuleze inițiativa privată, inovarea și investițiile în industrii competitive, politicile actuale penalizează efortul antreprenorial și blochează dezvoltarea unei economii moderne.

„Statul român, în loc să încurajeze munca și antreprenoriatul, aplică o politică fiscală punitivă. Nu există facilități reale pentru firmele care creează locuri de muncă în industrii competitive sau în inovație.”

În lipsa unor reforme clare și a unui plan economic coerent, România riscă nu doar stagnarea, ci o criză economică și socială profundă, cu efecte pe termen lung asupra stabilității și calității vieții.

Criza monetară iminentă, avertizează Radu Georgescu În paralel, economistul Radu Georgescu, cunoscut și ca fondator al rețelei CFO Network, lansează un avertisment grav privind stabilitatea financiară a țării. Acesta critică decizia guvernatorului Mugur Isărescu de a-și reînnoi mandatul la conducerea BNR, pe fondul unei situații economice tot mai tensionate.

Georgescu compară riscurile actuale cu cele care au precedat prăbușirea lirei sterline în 1992, în celebra „Black Wednesday”, avertizând că România ar putea experimenta un scenariu similar dacă nu sunt luate măsuri drastice.

„Acum cade și ultimul bastion. Cursul euro. Din punct de vedere economic, leul trebuia să se devalorizeze în ultimii 4 ani. Acest bastion a fost apărat cu anomaliile de mai sus. Eu nu înțeleg ce l-a determinat profesional pe Mugur Isărescu să dorească încă un mandat de 4 ani la BNR, după ce a condus BNR 35 de ani. Bănuiesc că înțelegea că va cădea și acest bastion. Câteodată este bine când să știi să ieși de pe teren. Acum Mugur Isărescu are în spatele lui toți traderii de bănci din lume”, afirmă Georgescu.

El susține că leul este menținut artificial de către banca centrală, în ciuda unor dezechilibre macroeconomice majore. România se confruntă, conform datelor prezentate de economist, cu trei recorduri negative la nivel european:

Deficit bugetar: 9,3% din PIB; Deficit comercial: 32 miliarde de euro; Deficit de cont curent: 29 miliarde de euro.

Aceste dezechilibre, combinate cu lipsa reformelor și cu o politică monetară discutabilă, amplifică riscul unei crize valutare de proporții.

Mesajul comun transmis de ambii economiști este unul fără echivoc: fără o reformă fiscală profundă, o direcție economică clară și o politică monetară responsabilă, România riscă să piardă controlul asupra propriei stabilități financiare și sociale.

Sursa: Financiarul