China îi dă „șah” lui Tump
La mai puțin de un an după ce Donald Trump a declanșat primul său război comercial cu China, liderul chinez Xi Jinping a făcut o vizită simbolică la o fabrică aparent banală din orașul Ganzhou.
„Pământurile rare sunt o resursă strategică vitală”, spunea Xi în 2019.
Acum, șase ani mai târziu, China a transformat acest sector într-o armă economică puternică, greu de contracarat de Washington. Și asta pentru că, fără aceste minerale, întreaga tehnologie modernă, de la iPhone-uri și mașini electrice până la avioane de luptă, nu poate funcționa.
China, lider global absolut în minerale rare
Demi aceste 17 elemente chimice se găsesc și în alte țări, extracția și procesarea lor sunt scumpe, poluante și complicate. China a profitat decenii întregi de costurile mici ale muncii și de standardele de mediu mai lejere, ajungând să controleze 61% din extracția mondială și 92% din procesarea pământurilor rare, potrivit Agenției Internaționale pentru Energie.
Pe 4 aprilie, ca reacție la tarifele impuse de Trump pe bunurile chinezești, Beijingul a limitat exportul a șapte tipuri de pământuri rare și al produselor derivate. Companiile au nevoie acum de permise speciale pentru a le scoate din țară.
China lovește fix unde doare
„Este China arătând că poate exercita o forță economică incredibilă, strategic lovind industria americană exact unde o doare”, a spus Justin Wolfers, profesor de politici publice la Universitatea Michigan, pentru sursa citată. Iar Trump a reacționat cu un ordin executiv prin care cere o anchetă asupra importurilor de minerale esențiale.
„Dependența Statelor Unite de importuri și vulnerabilitatea lanțurilor de aprovizionare ridică riscuri pentru securitatea națională, pregătirea pentru apărare, stabilitatea prețurilor și prosperitatea economică”, a transmis președintele SUA care pare să înceapă să dea înapoi.
Impactul uriaș, deja simțit în SUA
Companii americane și europene au raportat deja întârzieri în livrarea magneților produși în China, iar unele transporturi au fost suspendate. Joshua Ballard, CEO al USA Rare Earth, spune că materialele afectate sunt „pământuri rare grele”, pe care China le controlează în proporție de 98%.
„Nu avem un stoc tampon de aceste materiale în SUA. Este cea mai bună mutare a Chinei. Nu au multe opțiuni în ce privește tarifele, dar aici au un avantaj uriaș”, a spus Ballard.
O dominație construită în zeci de ani
China a început extracția pământurilor rare în anii 1950, dar industria a explodat după 1978, combinând know-how occidental, forța de muncă ieftină și investițiile masive în tehnologie.
„Dacă Orientul Mijlociu are petrol, China are pământuri rare”, spunea liderul Deng Xiaoping în anul 1992, iar timpul i-a dat dreptate.
„Am pierdut cunoștințele, oamenii calificați și este un domeniu care necesită investiții uriașe”, a spus John Ormerod, consultant în domeniu.
SUA încearcă să recupereze timid
În ultimii ani, SUA au început timid să-și refacă lanțul de aprovizionare intern. Departamentul Apărării a alocat peste 439 de milioane de dolari pentru a susține industria. Obiectivul ei este o linie completă de la mină la magnet până în 2027.
Unele companii americane văd în criza actuală o șansă. Phoenix Tailings, o firmă din Massachusetts, a dezvoltat o tehnologie „zero deșeuri, zero emisii” pentru a procesa pământuri rare din SUA, Canada și Australia.
„Avem capacitatea să producem ce ne trebuie. Totul e să ne concentrăm pe susținerea industriei ca să putem scala”, a declarat Nicholas Myers, CEO-ul firmei.
În Texas, USA Rare Earth construiește o fabrică ce va produce 5.000 de tone de magneți anual și deține o mină bogată în pământuri rare grele, exact cele pe care China le restricționează.
„Întrebarea e: cum facem asta mai repede? Trebuie să ne mișcăm acum”, spune Ballard, explicând că toate aceste eforturi sunt departe de a acoperi cererea uriașă din industria americană.
Sursa: Libertatea.ro
