Donald Trump a devenit miercuri primul președinte american în funcție care asistă la dezbaterile Curții Supreme, într-un moment istoric. Miza? Ordinul său executiv care ar anula dreptul la cetățenia americană prin naștere, o politică ce ar răsturna o interpretare constituțională veche de peste 150 de ani și ar putea afecta până la 250.000 de copii născuți anual în SUA.
O vizită istorică și o plecare rapidă
Purtând o cravată roșie și un costum închis la culoare, Trump s-a așezat în primul rând al somptuoasei săli de judecată. A fost o premieră absolută, confirmată de Clare Cushman, istoric al Societății Istorice a Curții Supreme. Alături de el s-au aflat consilierul Casei Albe David Warrington, secretarul comerțului, Howard Lutnick, și procurorul general, Pamela Bondi. Iar președintele republican a părăsit sala după puțin mai mult de o oră și jumătate, exact după ce avocatul administrației sale și-a încheiat pledoaria.
Argumentele administrației: „Un factor de atracție pentru imigrația ilegală”
Avocatul general al SUA, D. John Sauer, a susținut în fața celor nouă judecători că majoritatea țărilor nu acordă automat cetățenia la naștere. „Aceasta degradează darul nepreţuit şi profund al cetăţeniei americane”, a spus Sauer.
El a continuat, afirmând că politica actuală „funcţionează ca un factor puternic de atracţie pentru imigraţia ilegală şi recompensează străinii ilegali care nu numai că încalcă legile imigraţiei, dar şi trec în faţa celor care respectă regulile”. Statele Unite se numără printre cele 33 de țări cu astfel de politici, conform Pew Research Center.
După dezbateri, Trump a scris pe rețelele de socializare că Statele Unite sunt „STUPIDE” pentru că acordă cetățenia prin naștere.
Judecătorii, sceptici. Cum vine asta?
Numai că, în sala de judecată, majoritatea judecătorilor, atât conservatori, cât și liberali, l-au bombardat pe avocatul administrației cu întrebări. Preşedintele Curţii Supreme, conservatorul John Roberts, a calificat argumentele lui Sauer drept „ciudate”. Roberts a subliniat că, istoric, excepțiile de la cetățenia prin naștere se aplicau copiilor de diplomați sau ai unei forțe de ocupație inamice. „Nu sunt foarte sigur cum poţi ajunge la acel grup atât de mare pornind de la exemple atât de mici şi oarecum atipice”, i-a transmis Roberts avocatului. Când a fost întrebat despre dovezi privind așa-numitul „turism pentru naștere”, Sauer a admis: „Nimeni nu ştie cu siguranţă”.
Și judecătoarea liberală Elena Kagan a intervenit, spunându-i direct lui Sauer: „Folosiţi nişte surse destul de obscure pentru a ajunge la acest concept”.
Al 14-lea Amendament și o regulă simplă
Miza legală se învârte în jurul celui de-al 14-lea Amendament al Constituției (ratificat în 1868), care stipulează: „Toate persoanele născute sau naturalizate în Statele Unite şi supuse jurisdicţiei acestora sunt cetăţeni ai Statelor Unite”. Administrația Trump susține că sintagma „supuse jurisdicției” exclude copiii imigranților ilegali sau temporari.
Avocata Uniunii Americane pentru Libertăţi Civile (ACLU), Cecillia Wang, a oferit o perspectivă diferită. „Întrebaţi orice american care este regula noastră privind cetăţenia şi vă va spune: «Toţi cei născuţi aici sunt cetăţeni, în mod egal»”, a spus Wang. „Această regulă a fost consacrată în al 14-lea amendament pentru a o pune în afara sferei de influenţă a oricărui funcţionar guvernamental care ar dori să o distrugă”.
Chiar și judecătorii numiți de Trump au pus întrebări incomode
Poate cea mai mare surpriză a venit de la judecătorii conservatori numiți chiar de Trump. V-ați gândit vreodată cum se stabilește, legal, intenția cuiva de a rămâne permanent într-o țară? Exact asta au întrebat ei. Neil Gorsuch a ridicat o serie de probleme practice: „Al cui domiciliu contează? Al soţului? Al soţiei? Dar dacă nu sunt căsătoriţi?”. Apoi a adăugat: „Cum vom stabili domiciliul? … Trebuie să facem asta pentru fiecare persoană în parte?”.
La rândul ei, Amy Coney Barrett a adus în discuție cazurile în care părinții unui copil sunt necunoscuți. „Cum ar funcţiona? Cum aţi judeca aceste cazuri? Nu veţi şti, la momentul naşterii, pentru unele persoane, dacă au intenţia de a rămâne sau nu, inclusiv cetăţenii americani, apropo”, a spus Barrett. Gorsuch a părut, si, neconvins că poziția administrației se poate alinia cu precedentul stabilit în 1898 în cazul „Statele Unite împotriva lui Wong Kim Ark”.
Judecătorul Samuel Alito a argumentat că autorii amendamentului nu și-ar fi putut imagina situația actuală. „Aici avem de-a face cu ceva care era practic necunoscut la momentul adoptării celui de-al 14-lea amendament, şi anume imigraţia ilegală”, a spus Alito. Curtea Supremă urmează să ia o decizie până la sfârșitul lunii iunie.
