Dan Armeanu (Autoritatea de Supraveghere Financiară): Sistemul de pensii private are o contribuţie sănătoasă la creşterea economică

La 13 ani de la constituire, piaţa pensiilor private a ajuns să reprezinte cea mai importantă componentă a pieţei financiare nebancare, din perspectiva valorii activelor totale înregistrate de fondurile de pensii administrate privat, consideră Dan Armeanu, vicepreședintele ASF al Sectorului Sistemului de Pensii Private.

Acestea au consemnat o valoarea de 86,26 miliarde de lei (17,48 miliarde de euro) la 31 august 2021, în creştere cu 23,50% faţă de septembrie 2020 în timp ce ponderea pensiilor private în Produsul Intern Brut a urcat la aproximativ 8%, de la 5,21% în urmă cu 3 ani.

În următorii 2 ani este de asteptat ca ponderea în PIB să depăşească borna de 10%, în linie cu media europeană, înregistrând astfel o dublare a pieţei într-un interval de numai 5 ani.

Relevanţa sistemului de pensii private derivă nu numai din dimensiunea acestuia, ci şi din contribuţia pe care o are la dezvoltarea şi creşterea economică. Pensiile private au un impact semnificativ asupra dezvoltării economice indiferent de orizontul de timp, fie că ne referim la dezvoltarea pe termen scurt sau pe termen lung. Pe termen scurt, sistemul de pensii private contribuie la creşterea PIB prin investiţiile efectuate de fondurile de pensii în economia reală, prin asigurarea finanţării statului şi a companiilor, cât şi prin susţinerea consumului, ca efect al plăţii pensiilor private către populaţie.

În acest moment, volumul plăţilor este redus, dar în următorii şapte ani plăţile vor deveni semnificative, iar în acest sens, ASF a definitivat proiectul de lege cu privire la plata pensiilor private, care va fi introdus în circuitul legislativ în perioada următoare, acesta fiind ultima verigă lipsă din arhitectura unui adevărat sistem de pensii private.

De asemenea, ţinând cont de faptul că orizontul investiţional al fondurilor de pensii private este pe termen lung, în corelaţie cu durata obligaţiilor faţă de participanţi, activităţile de investiţii şi de asigurare a unui venit suplimentar pentru populaţie pot influenţa semnificativ factorii de producţie, capitalul şi munca şi contribuie la dezvoltarea economică pe termen lung cu impact asupra PIB-ului potenţial.

Din punctul de vedere al contribuţiei la creşterea economică, analiza econometrică pune în evidenţă faptul că sistemul de pensii private, contribuie la creşterea economică cu aproximativ 0,2- 0,5 pp anual şi cu aproximativ 0,3 pp asupra PIB-ului potenţial.

Ţinând cont de faptul, că efectele de multiplicare din economie sunt generate de investiţiile realizate de fondurile de pensii private, iar impactul acestora se regăseşte în formarea brută de capital fix, atunci putem spune că sistemul de pensii private are o contribuţie sănătoasă la creşterea economică. De asemenea, tot din calcule econometrice rezultă că investiţiile fondurilor de pensii private se află într-o corelaţie puternică (coeficient de corelaţie de aproximativ 90%) cu dezvoltarea economică.

Totodată, trebuie precizat, că în toată perioada de existenţă a sistemului de pensii private investiţiile s-au realizat în mod preponderent în emitenţi din România. Fondurile de pensii private sunt investitori instituţionali care sprijină în principal economia locală după cum rezultă şi din distribuţia pe ţări a plasamentelor, ţinând cont de expunerea majoritară pe România (90,02% în luna septembrie 2020).

Mai mult, fondurile de pensii private reprezintă un factor de stabilitate şi echilibru, deoarece investiţiile acestora generează fluxuri financiare, ce compensează retragerea capitalului speculativ în perioade de criză. Sumele acumulate sub forma activelor fondurilor de pensii private sunt investite în economie pe perioade lungi, predictibile, reprezentând o sursă stabilă de finanţare a economiei şi a statului. De asemenea, se manifestă rolul stabilizator al fondurilor de pensii în asigurarea unei surse permanente de finanţare autohtona, prin participarea periodică la subscrierile publice de titluri de stat.

Fondurile de pensiile private reprezintă o adevarată alternativă de finanţare şi investesc în economia reală. Investiţiile acestora se realizează în proporţie de peste 90% în active, ce susţin sub o formă sau alta finanţarea economiei, de tipul:

– titluri de stat aproximativ 62% din active, pensiile private contribuie la finanţarea statului, asigurând aproximativ 10 % din datoria totală a statului şi aproximativ 5% din PIB.

– obligaţiuni corporative, municipale 7-8% din active, prin astfel de instrumente financiare pensiile private reprezintă o alternativă la finanţarea bancară.

– acţiuni ale emitenţilor listaţi pe piaţa de capital aproximativ 24% din active, fiind cu aproape 4 pp mai mari faţă de aceeaşi perioadă a anului anterior. Fondurile de pensii private sunt cei mai mari investitori instituţionali de pe piaţa de capital şi asigură aproximativ 10% din capitalizarea bursiera şi 10% din lichiditatea lunară. Administratorii investesc în acei emitenţi care respectă principiile de guvernanţa corporativă şi promovează transparenţa în relaţia cu investitorii. Prin subscrierile realizate în cadrul ofertelor publice primare, fondurilor de pensii private stimulează atât dezvoltarea pieţei primare, cât şi creşterea pieţei secundare, prin îmbunătăţirea adâncimii şi lichidităţii acesteia.

Totodată, pensiile private reprezintă o alternativă de economisire, deoarece sistemul de pensii private stimulează economisirea pe termen lung pentru pensie la rate de rentabilitate care sunt de câteva ori mai mari decât dobânzile bancare şi care depăşesc semnificativ inflaţia.La 31 august 2021, rata medie ponderată de rentabilitate a tuturor fondurilor de pensii administrate privat (pilonul 2) a fost de 6,0329% iar în pilonul 3, rata medie ponderată de rentabilitate a tuturor fondurilor de pensii facultative cu grad de risc ridicat a fost de 7,9958%, în timp ce rata medie ponderată de rentabilitate a tuturor fondurilor de pensii facultative cu risc mediu a fost de 6,3273%.

Pensiile private reprezintă componenta pieţei financiare nebancare care a dovedit cea mai mare rezilienţă la crize. Rezilienţa sistemului în perioada de criză este determinată atât de calitatea gestionarii fondurilor de pensii, de optimizarea portofoliilor de investiţii de către administratori, cât şi de activitatea de reglementare şi supraveghere.

Rezilienţa s-a demonstrat încă o dată în primăvara anului 2020, odată cu începutul pandemiei, care a determinat închiderea sau reducerea activităţilor economice cu repercusiuni severe asupra pieţelor financiare, care au înregistrat volatilităţi foarte mari.

Volatilităţile înregistrate ale VUAN-ului în perioada de lockdown au fost conjuncturale, bazate pe sentiment şi au fost cu mult mai reduse decât cele înregistrate de pieţele financiare, datorită optimizării structurii portofoliilor. Pe măsură ce pieţele şi-au revenit, fiind influenţate de deciziile guvernelor şi băncilor centrale, fondurile de pensii au recuperat integral scăderile respective şi mai mult, în august 2021, randamentele s-au situat peste rata inflaţiei, ceea ce nu este valabil în cazul dobânzilor bancare. Astfel, efectele crizelor asupra fondurilor de pensii private vor fi/sunt limitate datorită diversificării şi gestionării prudente a portofoliilor de către administratori.

Piaţa pensiilor private este o piaţă stabilă, strict reglementată şi bine supravegheată din perspectiva respectării prevederilor legale şi a riscurilor potenţiale. Obiectivul principal al activităţii desfăsurate de Sectorul Sistemului de Pensii Private este de a asigura stabilitatea pieţei pensiilor private şi de a crea condiţiile pentru funcţionarea eficientă a acesteia, cu scopul de a proteja interesele participanţilor la fondurile de pensii private şi beneficiarilor. Supravegherea exercitată de ASF include toate etapele funcţionarii administratorilor şi fondurilor de pensii private de la înfiinţare şi până la plata pensiei private.

Autoritatea de Supraveghere Financiară – Sectorul Sistemului de Pensii Private acordă permanent atenţie evoluţiei cadrului legislativ naţional şi european şi contribuie cu opinii tehnice în contextul măsurilor legislative legate de domeniul pensiilor private, promovate de Guvernul sau de Parlamentul României.

Obiectivele ASF, potrivit strategiei asumate de către Sectorul Sistemului de Pensii Private, vizează atât creşterea eficienţei funcţionării sistemului, cât şi protejarea intereselor participanţilor şi beneficiarilor, motiv pentru care am contribuit activ la promovarea unor soluţii legislative care vizează:

– legea privind pensiile ocupaţionale, respectiv legea nr. 1/2020, cadrul legal care permite înfiinţarea unei unei tip nou de pensie facultativă, suplimentară faţă de cea din pilonul III. În continuare am elaborat normele necesare funcţionării acestui sistem nou promovat de către angajatori în beneficiul angajaţilor.

– susţinerea adoptării cadrului legal necesar introducerii produselor paneuropene de pensii ca fiind un nou instrument de economisire pentru investiţii europene, finanţare durabilă şi dezvoltarea pieţei de capital – proiect de Lege privind măsuri de punere în aplicare a Regulamentului (UE) 2019/1238 al Parlamentului European şi al Consiliului din 20 iunie 2019 privind un produs paneuropean de pensii personale (PEPP) şi a Regulementului (UE) 2020/852 al parlamentului European şi al Consiliului din 18 iunie 2020 privind instituirea unui cadru care să faciliteze investiţiile durabile şi de modificare a Regulementului (UE) 2019/2088.

În anul 2020-2021 s-au elaborat reglementările de nivel secundar care permit implementarea tehnologiei digitale atât în relaţia cu participanţii pentru a facilita o informare mai eficientă a acestora şi un acces mai facil la contul de pensie privată, cât şi pentru a îmbunătăţi procesele interne şi activitatea administratorilor şi am contribuit cu opinii tehnice la viitorul proiect de lege cu privire la reglementarea sistemului de plată a pensiilor private.

Un alt aspect care ne-a preocupat a vizat creşterea nivelului de aderare voluntară la pilonul II, astfel încât prin colaborarea susţinută şi constructivă cu Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale s-a reuşit introducea în contractul individual de muncă a obligaţiei angajatorului de a informa angajatul cu privire la obligaţia de aderare la un fond de pensii administrat privat, astfel cum s-a prevăzut în Ordinul Ministerului Muncii şi Protecţiei Sociale (MMPS) nr. 585/2021, de completare a Ordinului nr. 64/2003 pentru aprobarea modelului cadru al contractului individual de muncă. Prin aceasta s-a urmărit reducerea gradul de repartizare aleatorie şi de constientizare cu privire la necesitatea de exprimare a unei opţiuni informate cu privire la aderarea la un fond de pensii administrat privat.

Concluzionând putem afirma, că sistemul de pensii private reprezintă o componentă a sistemului financiar nebancar rezistentă la crize, care contribuie la dezvoltarea economică pe termen lung şi facilitează economisirea populaţiei pentru asigurarea unui venit suplimentar la pensie.

Sursa: Forbes.ro
Citește și
Loading...
Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.