Europarlamentarul USR Dan Barna a dat vineri explicații în fața procurorilor DNA în dosarul achiziției de vaccinuri anti-COVID din perioada pandemiei. Fostul vicepremier din guvernul Cîțu a fost chemat pentru prima dată să clarifice deciziile luate atunci, în timp ce statul român se confruntă cu o factură uriașă de aproximativ 600 de milioane de euro din partea companiei Pfizer.
Explicațiile fostului vicepremier la ieșirea de la audieri
La ieșirea din sediul Direcției Naționale Anticorupție, politicianul a precizat că nu a mai dat declarații în această speță până acum. „E prima data când am fost audiat. (..) N-am mai fost audiat anterior”, a spus Barna.
Cifrele și deciziile de atunci revin acum în actualitate.
Întrebat direct dacă România ar fi putut refuza dozele de ser, europarlamentarul a apărat strategia guvernului din care făcea parte. „România a procedat cum au procedat majoritatea statelor europene, în momentul respectiv, în care nu se știa cum va evolua pandemia”, a explicat el.
Așa cum a detaliat Adevarul într-un material publicat vineri, Barna consideră că statul a acționat corect inițial, deși admite că ulterior nu s-a procedat tocmai inspirat strict în procesul cu Pfizer. „Achiziția s-a făcut în cadrul acelui contract cadru din care și România a făcut parte. clar că fiecare dintre state avea opțiunile respective și lucrul acesta le-am și detaliat în declarația pe care am făcut-o”, a afirmat politicianul.
„La momentul respectiv, România a fost aliniată cu celelalte state și am făcut ceea ce trebuia să facem. Toate guvernele cumpărau vaccinuri, pentru că nu se știa cum va evolua pandemia. Subiectul în sine este unul care mi se pare cel puțin bizar, este ca și cum, în situații de război, cumperi 100 de tancuri și după aia vine pacea și îi acuzi pe cei care au cumpărat tancurile că de ce le-au cumpărat. Este exact același lucru. În rest, elementele de context, probabil o să fie clarificate”, a menționat el.
Până la urmă, deciziile se iau pe baza oportunității din timpul unei crize. „Ulterior, să vii după niște ani de zile să spui că se putea face altfel, întotdeauna se putea face altfel, și nu asta e discuția, din punctul meu de vedere”, a mai spus Dan Barna la ieșirea de la sediul DNA.
Procesul pierdut în Belgia și negocierile eșuate
Dincolo de ancheta internă, problema reală lovește direct în bugetul țării. Ce înseamnă asta concret pentru finanțele publice? O gaură imensă. La începutul lunii aprilie 2026, o instanță belgiană a obligat România să își respecte obligațiile contractuale privind achiziția vaccinurilor anti-COVID.
Suma pe care statul român trebuie să o achite (estimată la aproximativ 600 de milioane de euro) atârnă greu pe umerii guvernului. În luna aprilie, Alexandru Rogobete, pe atunci ministru al Sănătății, și Alexandru Nazare, ministru la Finanțe, au primit un mandat clar de la Guvern. Au încercat să discute cu reprezentanții companiei americane despre posibilitatea diminuării impactului financiar al datoriei. O variantă pusă pe masă a fost transformarea unei părți din sumă în medicamente inovatoare pentru pacienții români.
Numai că discuțiile nu au avut rezultatul dorit.
Conturile Romatsa vizate de executarea silită
Recent, Pfizer a început demersurile pentru recuperarea celor aproximativ 600 de milioane de euro pe care România îi datorează în urma hotărârii pronunțate de instanța din Belgia. Prima instituție vizată de această procedură este Administrația Română a Serviciilor de Trafic Aerian.
ROMATSA a anunțat că a fost notificată de EUROCONTROL cu privire la instituirea, începând cu 30 iunie 2026, a unei măsuri de poprire asigurătorie-executorie. Procedura face parte din executarea silită deschisă de Pfizer România împotriva statului român.
Să fim serioși, un blocaj al traficului aerian ar fi un dezastru. Dar lucrurile stau puțin diferit în practică.
Compania a subliniat că măsura nu afectează activitatea de dirijare a traficului aerian, iar serviciile de navigație aeriană se desfășoară în condiții normale, fără niciun impact asupra siguranței, continuității sau calității acestora. Pentru a bloca demersul, ROMATSA a apelat la casa de avocatură din Belgia care a reprezentat instituția și în alte litigii similare, scopul imediat fiind analizarea tuturor variantelor legale disponibile, inclusiv posibilitatea suspendării executării.
