Dosarele inchise pe prescriptie nu se mai redeschid. Seful UNBR explica decizia CJUE

CJUE prescriptie

Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) a pronunțat joi, 16 iulie 2026, hotărârea în cauza „Lin2” privind întreruperea termenului de prescripție a răspunderii penale. Persoanele care au deja hotărâri definitive de încetare a proceselor pot răsufla ușurate, deoarece aceste decizii pronunțate de instanțele românești rămân neatinse.

Ce se intampla cu dosarele deja inchise

Traian Briciu, președintele Uniunii Naționale a Barourilor din România (UNBR), a analizat noile directive venite de la nivel european. Iar lucrurile sunt destul de clare pentru cei care au scăpat deja de procese.

Cauza Lin2 urmează, în realitate, linia deciziei anterioare, Lin1, din 2023. Nu mi se pare că situația se schimbă important, pentru că există un aspect foarte clar, care pare să reprezinte deja un drept câștigat pentru persoanele aflate în această situație”, a explicat Traian Briciu.

Șeful retailerului dezvăluie planurile de redeschidere a 50 de filiale Wilko ale lanțului de magazine de pe strada mare
RecomandariȘeful retailerului dezvăluie planurile de redeschidere a 50 de filiale Wilko ale lanțului de magazine de pe strada mare

Practic, autoritatea de lucru judecat blochează orice tentativă de redeschidere a cazurilor soluționate definitiv în instanță.

„Lin2 arată explicit că autoritatea de lucru judecat impune ca hotărârile definitive pronunțate pe motivul intervenirii prescripției să nu fie afectate, indiferent de soluțiile interpretative care ar putea apărea ulterior”, a subliniat avocatul.

O situatie diferita pentru procesele aflate pe rol

Dar ce se întâmplă cu inculpații care încă își așteaptă sentințele prin tribunale? Ei bine, aici intervine o nuanță importantă. Așa cum arată o analiză publicată recent de Adevarul, judecătorii români trebuie să decidă dacă mențin linia dictată de Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ) în 2022.

CJUE lasă judecătorilor români decizia finală privind prescripția. Cum reacționează instanța supremă
RecomandariCJUE lasă judecătorilor români decizia finală privind prescripția. Cum reacționează instanța supremă

„În ceea ce privește procesele aflate încă pe rol și întrebarea dacă instanțele ar trebui să nu se mai raporteze la hotărârea Înaltei Curți de Casație și Justiție din 2022, care stabilește un standard de protecție derivat din Constituția României, situația este mai puțin clară. Din ceea ce citesc în comunicat, nu rezultă deloc că teza Înaltei Curți din 2022 ar fi invalidată automat prin hotărârea Lin2”, a explicat Traian Briciu.

Obligatia constitutionala si legea mai favorabila

Până la urmă, instanțele supreme din România s-au bazat pe un principiu fundamental când au dat decizia din 2022 (hotărâre care a dus ulterior la închiderea a mii de dosare penale).

„Înalta Curte a reținut atunci că standardul național de protecție, derivat din Constituție, presupune aplicarea principiului mitior lex, adică a legii penale mai favorabile. Acesta este un principiu constituțional românesc, care nu poate fi înlăturat doar pentru că există o interpretare diferită la nivel european”, a subliniat președintele UNBR.

Ministrul Muncii raspunde ironiei DIICOT. Ce spune Dragos Pislaru despre dosarul pensiilor false
RecomandariMinistrul Muncii raspunde ironiei DIICOT. Ce spune Dragos Pislaru despre dosarul pensiilor false

Cum vine asta mai exact pentru sistemul juridic intern? Constituția României obligă magistrații să aplice standardul național dacă acesta protejează mai bine drepturile cetățeanului.

„Constituția României conține două dispoziții esențiale. Prima este articolul 20, care prevede că tratatele și convențiile internaționale prevalează în caz de conflict doar în măsura în care legislația internă nu oferă un standard mai favorabil de protecție a drepturilor și libertăților fundamentale. Principiul legii penale mai favorabile reprezintă tocmai un asemenea standard de protecție și este consacrat chiar de Constituție. Articolul 15 stabilește expres că legea penală sau contravențională mai favorabilă se aplică retroactiv. asa ca nu vorbim despre o opțiune a Înaltei Curți, ci despre o obligație constituțională”, a adăugat avocatul.

Cum vor judeca magistratii de acum incolo

Și totuși, ce vor face judecătorii români de mâine încolo în sălile de judecată? Președintele UNBR anticipează că practica instanțelor nu va suferi modificări de direcție majore.

„Iar în privința dosarelor aflate încă pe rol, din ceea ce rezultă până acum, hotărârea LIN2 nu aduce elemente care să schimbe poziția exprimată în Lin1 cu privire la prioritatea standardului național de protecție a drepturilor fundamentale. Din acest motiv, cred că instanțele vor continua să aplice soluția stabilită de Înalta Curte de Casație și Justiție prin hotărârea de principiu din 2022”, a explicat Traian Briciu.

Hotărârea CJUE în cauza „Lin2” a fost pronunțată și comunicată oficial în data de 16 iulie 2026.