Pentru prima dată în epoca modernă, partidele populiste de dreapta obțin rezultate favorabile în sondajele din cele trei economii majore ale Europei. Alternative für Deutschland (AfD) în Germania, Rassemblement National (RN) în Franța și Reform UK în Marea Britanie au depășit partidele tradiționale, evidențiind o schimbare semnificativă în peisajul politic european.
### Un val care continuă să crească
Conform analizei realizate de The Economist, partidele de extremă-dreapta au obținut 24% din voturi și 23% din locurile parlamentare în alegerile legislative din Europa începând cu anul 2020. Politicienii din această sferă au format guverne în 13 din cele 31 de țări europene. Un sondaj recent RTL indică faptul că AfD a ajuns pe primul loc în Germania, cu 26% din voturi, depășind astfel creștin-democrații, care au obținut 24%. Această situație reprezintă o apogeu pentru extrema dreaptă europeană, având în vedere că, cu doar un deceniu în urmă, politicile sale anti-imigrație și anti-Islam erau considerate marginale.
Nic Cheeseman, profesor de democrație și dezvoltare internațională la Universitatea Birmingham, subliniază că această mișcare reflectă puterea populismului și eșecul partidelor tradiționale de a răspunde la nevoile alegătorilor.
### Cauzele ascensiunii extremei drepte
Rădăcinile acestei ascensiuni pot fi găsite în criza financiară globală din 2008, care a condus la reduceri bugetare în sectorul serviciilor publice și a afectat standardele de trai. Evenimente recente, precum pandemia de coronavirus și războiul din Ucraina, au intensificat atracția populismului, conform lui Hans-Jakob Schindler, director senior al Counter Extremism Project. Acesta afirmă că partidele extremiste sunt mai eficiente în utilizarea rețelelor sociale comparativ cu partidele tradiționale, facilitând astfel comunicarea unor soluții simple pentru probleme complexe.
### Germania, Franța și Marea Britanie: un model comun
În Germania, AfD a evoluat de la a fi o voce marginală la a deveni o forță politică de bază, influențând agenda națională în privința migrației, energiei și datoriilor. În Franța, Rassemblement National, condus de Marine Le Pen, a renunțat la retorica „Frexit” și s-a repoziționat ca un partid al suveranității, având șanse să câștige alegerile prezidențiale din februarie 2027. În Marea Britanie, Reform UK, sub conducerea lui Nigel Farage, are un avans considerabil față de Partidul Laburist și conservatori, care au dominat politica britanică timp de decenii.
### Legături cu administrația Trump
Partidele populiste europene au stabilit conexiuni strânse cu fostul președinte american Donald Trump și susținătorii săi. Aceștia îi consideră pe lideri naționali precum Viktor Orbán din Ungaria modele de urmat. De exemplu, vicepreședintele JD Vance s-a întâlnit cu liderul AfD înainte de alegerile din Germania. De asemenea, Elon Musk a exprimat sprijin pentru AfD, iar secretarul de stat Marco Rubio a criticat serviciile de informații germane pentru că au etichetat acest partid ca extremist.
### Partidele centriste se află într-o poziție defensivă
Renaud Foucart, economist senior la Universitatea Lancaster, afirmă că în ultimii cinci ani extrema dreaptă a fost normalizată în Europa. Multe dintre ideologiile radicale din trecut au fost absorbite de politica mainstream. Ben Wellings, profesor asociat la Universitatea Monash, subliniază că partidele centriste se confruntă cu o dilemă. Ele par conservatoare și încearcă să păstreze câștigurile din trecut, ceea ce le limitează capacitatea de a răspunde eficient provocărilor actuale.
### Impactul victoriei populistilor asupra Uniunii Europene
Există îngrijorări că ascensiunea partidelor populiste ar putea amenința stabilitatea Uniunii Europene. Totuși, experiența Brexit-ului a determinat o reevaluare a riscurilor de dezintegrare a UE. Potrivit lui Wellings, acest exemplu a făcut ca partidele de extremă-dreapta să fie mai prudente în privința ieșirii din Uniune. În opinia lui Foucart, crizele pot duce la o consolidare a Uniunii Europene, așa cum s-a demonstrat după criza datoriilor.
Nimeni nu poate prezice cu certitudine dacă Berlinul, Parisul și Londra vor fi conduse de partide de extremă-dreapta în viitor. Următoarele alegeri din aceste țări sunt programate pentru 2027 și 2029. Deși partidele populiste au un sprijin semnificativ în sondaje, acestea nu dispun de suficiente voturi pentru a guverna fără coaliții. Situația politică din Europa rămâne fluidă și complexă.
