Atacurile neîncetate ale Ucrainei asupra sistemelor de apărare rusești transformă zone întregi din spatele frontului în ținte tot mai vulnerabile. Donețkul, considerat odinioară un refugiu sigur pentru forțele ruse, a devenit acum un teatru de operațiuni unde dronele ucrainene dotate cu inteligență artificială pot acționa cu o libertate surprinzătoare.
Drona Hornet, coșmarul bruiajului rusesc
Forțele ucrainene au început să utilizeze o nouă dronă de atac cu suport AI pentru a lovi ținte logistice critice direct în orașul Donețk. Este vorba despre modelul Hornet, o dronă cu aripă fixă produsă de compania americană Swift Beat LLC. Cum vine asta, mai exact? Aparatul este echipat cu un algoritm intern care analizează imaginile captate de camera frontală și identifică automat ținte militare.
Iar marea sa calitate este că inteligența artificială poate ghida drona kamikaze pentru a lovi cu precizie chiar și atunci când operatorul uman pierde legătura cu aparatul, fie din cauza condițiilor meteo, a reliefului sau, cel mai important, a bruiajului electronic rusesc. Corpul 1 Azov al Ucrainei a confirmat deja că dronele sale, ușor de recunoscut, survolează cu ușurință Donețkul.
O strategie de uzură cu 492 de atacuri
Dar cum s-a ajuns aici? Prăbușirea continuă a apărării aeriene rusești nu este un accident. Forțele ucrainene vizează în mod constant echipamente de bruiaj radio, radare, sisteme de rachete sol-aer și artilerie mobilă de apărare aeriană de-a lungul întregii linii de front de 1.200 km.
O investigație Tochnyi.info arată că, între iunie 2025 și începutul lui martie 2026, au fost înregistrate cel puțin 492 de atacuri asupra sistemelor rusești de apărare aeriană.
Aceste lovituri „facă să se prăbușească arhitectura defensivă stratificată de care depinde doctrina integrată de apărare aeriană a Rusiei”. Strategia este simplă: distrugerea mai rapidă a sistemelor decât capacitatea Rusiei de a le înlocui, ceea ce „facilitează atacuri asupra unor ținte tot mai importante din adâncimea teritoriului rus”, conform aceleiași analize.
Efecte vizibile pe cerul Donețkului
Impactul a devenit clar pe 14 aprilie. Atunci, avioane ucrainene au zburat suficient de aproape de aeroportul din Donețk pentru a lovi depozite de drone rusești cu ajutorul unor bombe cu planare GBU-39 (cu o rază de acțiune de aproximativ 40 km lansate de la joasă altitudine). Astfel de atacuri directe cu avioane pilotate asupra Donețkului, oraș aflat la circa 40 km de linia frontului, nu erau posibile până de curând.
Pe măsură ce spațiul aerian devine mai permisiv, operațiunile se diversifică. Reprezentanții Corpului 1 Azov au transmis că „unitățile de drone mențin supraveghere constantă și control de foc asupra tuturor rutelor de aprovizionare din jurul Donețului”.
Ce urmează pentru spatele frontului
Până la urmă, ce se vizează pe termen lung? E drept că, în prezent, dronele Hornet par să țintească în principal camioane și infrastructura logistică. Numai că extinderea loviturilor asupra sistemelor de apărare aeriană rămase ar putea slăbi și mai mult controlul rusesc asupra spațiului aerian din regiune.
Acest lucru ar deschide calea pentru atacuri mai frecvente, mai precise și, mai ales, mult mai adânci în zonele considerate până acum sigure din spatele frontului rusesc.
