Sorin Grindeanu, în calitatea sa de președinte al Camerei Deputaților, s-a întâlnit acum șase luni cu reprezentanții companiei canadiene Euro Sun Mining. Alături de alți doi deputați PSD, acesta le-ar fi promis adoptarea rapidă a unei legi controversate care permite exproprierea cetățenilor în favoarea unor companii private, deși oficialii români nu au comunicat nimic despre întrevedere.
Intalnire secreta si promisiuni ferme
Întâlnirea conducerii Euro Sun Mining cu Sorin Grindeanu a avut loc în urmă cu jumătate de an. La discuții au participat și deputații de Hunedoara Natalia Intotero și Ilie Toma, dar și primarul comunei Bucureșci, Anca Suciu. Compania canadiană, care promovează un proiect de exploatare a aurului și cuprului la Rovina, în județul Hunedoara, a fost singura care a vorbit public despre întâlnire.
Iar comunicarea lor a fost clară. Potrivit Euro Sun Mining, oficialii români au promis să grăbească legea. „Toți cei prezenți la întâlnire și-au exprimat angajamentul de a accelera procesul legislativ pentru a se asigura că România poate valorifica pe deplin resursele sale”, menționa compania în comunicatul de după discuții. În schimb, contactat ulterior, CEO-ul companiei a nuanțat, recunoscând interacțiunile, dar etichetându-le ca fiind „de natură tehnică și consultativă”. Cum vine asta, o promisiune fermă sau o simplă consultare?
Din partea președintelui Camerei Deputaților, Sorin Grindeanu, sau a ministrului Economiei, Irineu Darău, nu a venit niciun răspuns până la acest moment.
O lege blocata de societatea civila
Proiectul de lege care permite exproprierea cetățenilor în favoarea companiilor private a fost înregistrat la Senat pe 17 februarie 2026. A fost semnat de zeci de parlamentari de la PSD, PNL, USR, UDMR și minorități, care au cerut și dezbaterea în procedură de urgență, aprobată pe 9 martie.
Numai ca viteza a fost temperată după o reacție puternică a societății civile. O petiție inițiată de Declic a strâns peste 25.000 de semnături, în timp ce România Curată și peste 60 de alte organizații neguvernamentale au sesizat Comisia Europeană.
Presiunea publică și-a spus cuvântul.
Săptămâna trecută, discutarea legii a fost amânată în toate cele patru comisii de raport. Pe 14 aprilie, Senatul a prelungit termenul de adoptare tacită de la 45 la 60 de zile, Camera Deputaților fiind for decizional.
Regulament european, interese romanesti
La prima vedere, proiectul de lege urmărește să introducă în legislație Regulamentul european Critical Raw Materials Act (CRMA). Acesta are ca scop asigurarea materiilor critice necesare industriei strategice europene. E drept că actul în sine (adoptat în 2024) a fost criticat pentru limitele prea permisive, în special la protecția mediului.
Lucrurile stau însă puțin diferit. Proiectul de lege pare scris nu atât pentru a transpune regulamentul, cât pentru „rezolvarea cu dedicație a unor probleme cu care s-au confruntat proiecte miniere de exploatare a aurului”, precum cele de la Rovina (Euro Sun Mining) și Certej. O problemă ar fi că aurul și argintul nici măcar nu se numără printre materiile prime critice vizate de regulamentul european. În plus, CRMA nu impune exproprierea în favoarea companiilor private, ci lasă la latitudinea statelor să declare anumite proiecte ca fiind „de interes public”.
Justitie la Bucuresti si termene „derizorii”
Propunerea legislativă românească merge mult mai departe decât regulamentul european. Pe bune, deși participarea publică trebuie să fie „efectivă și semnificativă”, legea prevede termene derizorii de 30-90 de zile și consultări mimate, cu decizii luate centralizat.
O analiză a legii arată derapajele. „Termenele de autorizare sunt reduse cu până la jumătate de an (comparativ cu CRMA); eventualele contestări în justiție se vor judeca exclusiv la București (Curtea de Apel), cu termene foarte scurte și executare imediată, ceea ce ar diminua drastic accesul la justiție al comunităților locale”.
Prevederea privind judecarea exclusivă a dosarelor la Curtea de Apel București a fost criticată inclusiv de Consiliul Suprem al Magistraturii în avizul transmis parlamentarilor.
