Economia României se confruntă cu o perioadă de inflație ridicată, iar o nouă scumpire a petrolului va pune o presiune suplimentară asupra prețurilor interne și poate încetini creșterea economică. Sensibilitatea indicelui prețurilor de consum (IPC) la piețele energetice este una majoră, în condițiile în care bunurile nealimentare, care includ energia și combustibilul, au o pondere de 49% în „coșul” inflației.
Dependența de prețul petrolului
Legătura este directă. Analiștii XTB susțin că o creștere permanentă de 10% a prețurilor petrolului implică o majorare de 0,3 puncte procentuale a inflației anuale. V-ați gândit vreodată cum se propagă acest șoc? Impactul imediat se produce prin prețurile mai mari la pompă în primul an. Urmează apoi efecte indirecte în anul următor, pe măsură ce costurile de transport și de producție industrială se transmit în tot lanțul de aprovizionare.
Aceste efecte secundare sunt deosebit de puternice tocmai din cauza ponderii substanțiale de 49% pe care categoria bunurilor nealimentare o are în calculul inflației.
Scenarii de coșmar pentru inflație
Dar ce s-ar întâmpla dacă prețul mediu al petrolului Brent ar crește la 100 de dolari pe baril? Asta ar genera o majorare de peste 40% a costurilor de achiziție. Se estimează că o asemenea schimbare ar adăuga aproximativ 1,29 puncte procentuale la rata anuală a inflației din România.
Și există un scenariu și mai grav. Dacă petrolul ar ajunge la 120 de dolari pe baril, riscul devine critic. O astfel de creștere ar putea devia previziunile privind inflația cu până la 1,5 puncte procentuale. Asta ar putea forța Banca Națională a României (BNR) să adopte o poziție monetară mult mai drastică pentru a contracara aceste șocuri externe. Efecte similare sunt estimate și în alte economii europene, e drept că amploarea lor diferă. În Cehia, de pildă, un șoc similar ar putea adăuga între 0,2 și 1,9 puncte procentuale la inflație, impactul fiind mai puternic decât în Germania din cauza dependenței mai mari de petrol.
Rolul cursului valutar și frâna pe PIB
Deși petrolul este o marfă globală cotată în dolari, cursul de schimb al leului acționează ca o pârghie secundară pentru inflația internă. Lucrurile stau însă puțin diferit față de anii trecuți. „Efectul de „transmisie” a evoluat cu mult de la începutul perioadei de tranziție, când deprecierea monedei avea o rată de transmisie de 60% până la 70%. În contextul actual, aceasta s-a stabilizat la un maxim de 25%, indicând un cadru monetar mai matur și o reziliență crescută a producției interne”, se arată în analiză.
Strategia BNR de „flotare controlată” rămâne vitală pentru stabilitate. Cum importurile de energie sunt în mare parte denominate în dolari, orice depreciere bruscă a leului ar accentua efectele negative, creând un „dublu impact” greu de absorbit de către populație.
Dincolo de cifre, persistența inflației ridicate (în perioada 2022-2026) a devenit o frână structurală pentru creșterea PIB. Potrivit lui Radu Puiu, analist financiar în cadrul XTB România, „inflația ridicată diminuează puterea de cumpărare a gospodăriilor, iar într-o economie în care consumul privat este un motor principal, acest lucru duce la o răcire a activității economice.
În plus, creșterea costurilor operaționale acționează ca o taxă asupra producției industriale, reducând marjele de profit și descurajând investițiile de capital necesare pentru creșterea pe termen lung. Calea României către o stabilitate a prețurilor rămâne strâns legată de tendințele energetice globale.
Deși BNR poate gestiona într-o oarecare măsură volatilitatea valutară, „inflația importată” din sectorul petrolier rămâne o variabilă externă care continuă să pună la încercare reziliența consumului privat intern, dar și creșterea reală globală a PIB-ului. O analiză realizată la începutul lui 2026 de S&P Global a evidențiat faptul că șocurile severe ale prețurilor petrolului ar putea contribui la o contracție de până la 1% a PIB-ului României”.
Românii strâng deja cureaua
Iar efectele se văd deja în consum. Românii au strâns cureaua două luni la rând, consumul scăzând în februarie 2026 cu 7,6%, după un declin de 9,1% în ianuarie față de perioadele similare din anul precedent, conform datelor INS.
Cifrele vorbesc de la sine.
Concret, în februarie, românii au cumpărat cu 10,7% mai puține produse nealimentare, au redus achiziția de carburanți cu 9,8% și pe cea de băuturi și alimente cu 2,3%. Nici ianuarie nu a stat mai bine: cumpărăturile au fost cu 9,1% mai puține, cu scăderi de 11,3% la produse nealimentare și 3,9% la alimente, băuturi și tutun.
Risc foarte mare de recesiune
Analistul economic Adrian Codîrlașu (CFA) trage un semnal de alarmă. „Avem o scădere a consumului în ianuarie 2026 de 9,1% față de ianuarie 2025. Este o scădere enormă. Nu cred că putem avea creștere economică de 1%”, a declarat acesta.
Perspectiva nu este deloc una optimistă, avertizează analistul. „Repet, așa cum arată consumul este un risc foarte mare de recesiune. Vom vedea și efectele războiului din Orientul Mijlociu, cu scumpirea combustibilului din martie. Vor crește și prețurile din energie, iar toate acestea se răsfrâng în prețuri, care vor afecta și mai mult consumul și vor crește și mai mult inflația”.
