Estonia a aruncat pe masa Bruxellesului o propunere care ar răsturna complet regulile la granițele Uniunii. Tallinnul vrea blocarea accesului în spațiul comunitar pentru soldații ruși care au luptat în Ucraina. Vorbim de aproape un milion de oameni, potrivit Mediafax.
Margus Tsahkna, ministrul estonian de Externe, a fost direct. „Rusia are aproape un milion de combatanți. Sunt, în mare parte, criminali. Sunt oameni foarte periculoși”, a declarat oficialul, citat de Kyiv Post. Propunerea? Prezentată joi, la reuniunea miniștrilor de externe ai UE.
De ce Estonia trage semnalul de alarmă acum
Tallinnul nu vorbește teoretic. Are date. Autoritățile estoniene susțin că dețin informații concrete despre combatanți care ar putea încerca să ajungă în Europa după ce se termină războiul.
„Europa nu este pregătită pentru asta”, a avertizat Tsahkna. La începutul lunii, Estonia a impus deja o interdicție permanentă de intrare pentru 261 de militari ruși despre care afirmă că au participat la invazia Ucrainei. Dar măsurile luate de fiecare stat în parte lasă găuri. Iar găurile, când vine vorba de securitate, se plătesc scump.
Bucea, argumentul care taie orice replică
Ministrul estonian a ales o formulare greu de contestat. „Trebuie să protejăm securitatea europeană și trebuie să o facem împreună. Nu poate exista niciun drum de la Bucea la Bruxelles”, a spus el.
Bucea. Numele ăsta a devenit sinonim cu ororile războiului. În 2022, după ce trupele ruse s-au retras, au ieșit la iveală execuții în masă și acte de tortură împotriva civililor. Cadavre pe străzi. Mâini legate la spate. Gropi comune. Imaginile au făcut înconjurul lumii și au șocat opinia publică internațională.
Tsahkna știe că referința asta cântărește greu. O folosește strategic.
Bruxellesul ascultă, dar nu se grăbește
Kaja Kallas, șefa diplomației UE, a confirmat după reuniune că propunerea Estoniei are susținere din partea mai multor state membre. De la susținere la acțiune e însă drum lung în Uniunea Europeană. Surprinzător sau nu…
„Reprezintă un risc clar de securitate pentru Europa”, a declarat Kallas. A precizat că subiectul veteranilor ruși ar deveni cu adevărat relevant în cazul unui eventual armistițiu în Ucraina. Adică: nu e urgență imediată, dar trebuie pregătit terenul. Miniștrii au convenit să continue analiza și să evalueze sprijinul politic la nivelul întregului bloc.
Ce înseamnă asta concret? Discuții. Multe. Și timp.
Ce măsuri există deja și de ce nu ajung
UE nu stă chiar degeaba. Regulile de acordare a vizelor pentru cetățenii ruși au fost înăsprite ca urmare a agresiunii Moscovei împotriva Ucrainei. Îngrijorările privind activități ostile asociate Rusiei pe teritoriul european au accelerat deciziile astea.
Dar o viză respinsă e una. O listă neagră coordonată la nivel european, cu aproape un milion de nume, e cu totul altceva. Estonia cere un mecanism comun pentru toate cele 27 de state membre. Fără el, un soldat rus interzis în Estonia ar putea intra prin Grecia sau Spania. Sau prin orice altă țară cu controale mai lejere.
Tsahkna insistă: abordarea fragmentată nu funcționează. „Trebuie să creăm un sistem bine coordonat”, a cerut el. Va primi dreptate de la restul Europei? Sau propunerea se va pierde prin comitete și grupuri de lucru la Bruxelles? Greu de spus.
