Europa durează politica de migrație centre de deportare în afara UE și expulzări accelerate

În prezent, doar 20% dintre migranții care primesc ordine de expulzare părăsesc efectiv Uniunea Europeană. Magnus Brunner, comisarul pentru migrație, a descris această rată ca fiind „inacceptabilă”. Prin urmare, Comisia Europeană a propus un cadru care să permită statelor membre să exploreze soluții inovatoare pentru returnarea migranților.

Ce conține noul regulament european

Propunerea legislativă aduce modificări semnificative. Un ordin de expulzare emis de o țară va fi valabil în toate cele 27 de state membre, eliminând posibilitatea ca migranții respinși să se deplaseze liber între diferite state. Perioada maximă de detenție pentru persoanele considerate un risc de securitate sau de evadare se va extinde de la 18 la 24 de luni.

Migranții vor fi obligați să furnizeze date biometrice, documente de identitate și informații despre țările prin care au tranzitat. Cei care nu respectă aceste obligații riscă să piardă beneficiile sociale și să primească interdicții de intrare în Uniunea Europeană.

Centrele de deportare din țări terțe

Un aspect controversat al propunerii este crearea „return hubs”, centre de detenție situate în afara Uniunii Europene. Migranții respinși ar fi transferați în aceste locații înainte de a fi repatriați. Italia a introdus deja acest model în Albania, având două centre active în Gjader și Shengjin. Se preconizează că acest model ar putea fi extins la nivel european.

Transferurile vor fi realizate doar după epuizarea tuturor căilor legale, iar minorii neînsoțiți vor fi excluși de la aceste măsuri. Orice acord bilateral va trebui să respecte standardele drepturilor omului.

Reacțiile organizațiilor pentru drepturile omului

Propunerea a stârnit critici puternice din partea organizațiilor de drepturile omului. Amnesty International a calificat inițiativa drept „un nou minim pentru Europa”. Eve Geddie, directorul biroului european al organizației, a afirmat că propunerea permite trimiterea persoanelor în țări cu care nu au legături, fără suficiente garanții privind respectarea drepturilor lor.

Comitetul Internațional de Salvare a avertizat că trimiterea migranților în țări terțe poate duce la abuzuri. Marta Welander, expert în migrație, a subliniat că menținerea oamenilor departe de atenția publicului nu este o soluție sustenabilă.

Țări considerate „sigure” de Comisie

Comisia Europeană a desemnat șapte țări drept „țări de origine sigure”. Acestea sunt Bangladesh, Columbia, Egipt, India, Kosovo, Maroc și Tunisia. Solicitările de azil din aceste țări vor beneficia de proceduri accelerate, procesarea acestora urmând să dureze trei luni în loc de șase. Anul trecut, peste 200.000 de persoane din aceste state au solicitat azil în Uniunea Europeană.

Brunner a menționat că fiecare solicitant va fi evaluat individual, iar dreptul de apel în instanțele naționale va rămâne garantat.

Presiunea politică din partea partidului de extremă dreapta

În contextul alegerilor din 2024 și 2025, partidele de extremă dreapta și cele anti-imigrație au câștigat popularitate în întreaga Europă. Migrația rămâne un subiect de discuție intensă în toate cele 27 de state membre. Această presiune a determinat guvernele centriste să adopte poziții mai dure în privința migrației. Lideri politici precum Keir Starmer în Regatul Unit, Friedrich Merz în Germania și Emmanuel Macron în Franța au adoptat teme asociate cu extrema dreaptă.

Scăderea sosirilor neregulate

Sosirile neregulate în Uniunea Europeană au scăzut cu 40% față de anul precedent, atingând cel mai scăzut nivel din 2021. Totuși, numărul persoanelor strămutate forțat la nivel global a crescut la 122,6 milioane. Această discrepanță sugerează eficiența măsurilor restrictive adoptate, cum ar fi controalele de frontieră intensificate și vizarea rețelelor de trafic de migranți.

Germania a implementat controale la toate frontierele terestre, iar Polonia, Olanda și Belgia au adoptat măsuri similare. Zona Schengen se confruntă cu presiuni semnificative.

Ce urmează să se discute în această săptămână

Miniștrii de interne ai Uniunii Europene se vor reuni pentru a discuta noi măsuri legate de migrație. Pe agenda întâlnirii se află „Annual Solidarity Pool”, un mecanism destinat distribuirii mai echitabile a solicitanților de azil. Vor fi discutate și reglementările referitoare la returnări, precum și propunerile pentru țări terțe sigure și țări de origine sigure.

Liderii europeni vor aborda problema migrației la summitul din 19-20 decembrie, pe aceeași agendă cu subiecte precum Ucraina, apărarea europeană și competitivitatea economică.

Impactul asupra refugiaților sirieni și ucraineni

Discuțiile despre returnarea refugiaților sirieni au fost stimulate de evoluțiile din Siria, unde căderea regimului Assad a generat propuneri de suspendare a protecției temporare. Totuși, returnările forțate premature ar putea provoca noi crize de strămutare. În privința refugiaților ucraineni, Uniunea Europeană trebuie să elaboreze un plan pentru gestionarea protecției temporare, având în vedere că peste 1,5 milioane s-au întors acasă, iar alții s-au integrat pe piața muncii europene.

Dezbaterea privind migrația va rămâne tensionată în 2025. Europa continuă să caute un echilibru între controlul frontierelor și obligațiile umanității.