Sub eticheta „Roexit”, zeci de conturi de TikTok promovează intens ideea ieșirii României din Uniunea Europeană, avându-l ca figură centrală pe fostul om de afaceri Sorin Ovidiu Vîntu. Clipuri cu sute de mii de vizualizări alimentează un fenomen care, la prima vedere, pare să aibă o amploare considerabilă în mediul online.
Vîntu, vedeta campaniei online
Iar cifrele de pe rețeaua de socializare sunt impresionante. Conturi precum @ro.exit.2026 (18.200 de urmăritori), @ro_exit (18.757 de urmăritori) și @ro.exit.urgent (12.500 de urmăritori) au adunat împreună sute de mii de aprecieri. Unele videoclipuri individuale ating și 370.000 de vizualizări. Figura centrală a acestei campanii este Sorin Ovidiu Vîntu, condamnat în trecut în dosare precum FNI și Petrom, care acum s-a repoziționat ca promotor al suveranismului economic. Alături de el, teza este susținută și de Cezar Ionașcu, un cunoscut propagandist pro-rus. Mesajele urmează un tipar clar: întrebări despre finanțarea Ucrainei, scenarii despre raționalizări alimentare și îndemnuri la referendum, toate prezentate cu o grafică agresivă în culorile tricolorului.
Partidul din spatele ideii
În spatele acestui curent există și o formațiune politică, Partidul ROEXIT, înființat în 2022 la Cluj-Napoca. Fondatorii săi sunt Robert Vitoș, Smaranda Nicoleta Lup (fostă membră AUR Cluj) și Sergiu Dan Grecu. Potrivit propriei pagini de Facebook, partidul militează pentru „scoaterea României din Uniunea Europeană și refacerea economiei naționale”.
Numai că, dincolo de zgomotul online, infrastructura politică este aproape inexistentă. Partidul nu a participat la alegerile parlamentare din 2024, iar rapoartele financiare arată că se susține aproape exclusiv din cotizații modeste, între 50 și 250 de lei, venite majoritar de la fondatori.
O campanie organizată?
V-ați întrebat vreodată cum ajung aceleași mesaje lungi în zeci de comentarii diferite? Sociologul Antonio Amuza de la IRES, care a analizat fenomenul pentru Adevarul, crede că activitatea poartă semnele unei acțiuni coordonate, nu a unui curent spontan.
„Strict pe TikTok, sunt încă la început, îmi e greu să vă dau niște concluzii. Pare o campanie cumva organizată, pentru că am văzut printre comentarii foarte multe mesaje comune. Ce înseamnă asta? Că multe dintre mesajele postate ca și comentarii la postările respective sunt copy-paste, dar nu sunt sloganuri scurte, ci consistente. Asta presupune că mesajele sunt distribuite în afara platformei, astfel încât oamenii care o utilizează, dacă sunt reali și nu sunt boți, să preia mesajele respective și în felul ăsta să gonfleze intenția”, a explicat sociologul.
Ce spun sondajele reale
Dar ce cred românii, pe bune? Datele contrazic valul de pe TikTok. Potrivit unui sondaj IRES din ianuarie 2025, 85% dintre români privesc Uniunea Europeană fie ca „un aliat care ne împărtășește interesele și valorile” (25%), fie ca „un partener necesar, cu care trebuie să cooperăm strategic” (60%). Doar 12% o consideră un rival sau adversar.
Cifrele vorbesc de la sine.
Totuși, o altă cercetare IRES (din februarie 2026) arată că 48% dintre români cred că țara ar trebui să-și urmărească prioritar interesele naționale, chiar dacă diferă de pozițiile UE. Această cifră indică un sentiment suveranist pe care mișcările anti-UE încearcă să îl capitalizeze.
Protestul celor care nu se simt ascultați
Antonio Amuza avertizează că, deși majoritatea rămâne pro-europeană, există un segment receptiv la mesajul Roexit. „Nu trebuie totuși să eliminăm complet faptul că există un segment, nu știu cât de consistent, dar vorbim de câteva procente bune în electoratul românesc, care cu siguranță cochetează cu această idee”, spune el. Explicația nu stă într-o dorință reală de a părăsi UE, ci într-o frustrare generală. „Sunt niște români care nu se simt ascultați de reprezentanții politici în ultima vreme, intră în conflict cu mesajele transmise, stabilitate și așa mai departe, lucruri care nu au reprezentat pentru ei o mantră câștigătoare, ci dimpotrivă. Și Roexit-ul vine ca o încununare”.
În opinia sociologului, este mai mult un gest de sfidare. „Cred că e mai degrabă un protest ideologic, în care nevoia de schimbare și rezonarea cu o serie de mesaje populiste, din ambele sfere ideologice, populism de dreapta și de stânga, transmit același mesaj: lupta dintre elite și noi, poporul. Acest «noi, poporul» nu prea a avut o voce, și atunci genul acesta de mesaje, inclusiv cele suveraniste, par a reprezenta alternative pentru românii care vor un leadership politic mai ferm și sancționează lipsa de fermitate de pe scena politică din România”, adaugă Amuza.
Pericolul real, crede sociologul, este ca partidele tradiționale să fie tentate să preia elemente din acest discurs pentru a atrage electoratul masiv care nu participă la vot. „Marea problemă o reprezintă de fapt un nivel exagerat de dezinteres politic. (…) Cred că în București absenteismul a fost de șapte din zece alegători care au stat acasă, iar la nivel național undeva la șase din zece români nu participă la vot. Acel electorat latent este de fapt vizat de către partidele care simt nevoia să capitalizeze un segment pe care nu l-au abordat până de curând”, conchide Antonio Amuza.
