Un sondaj recent arată o imagine complexă a valorilor după care se ghidează românii. Stabilitatea este prioritară, iar aproape 9 din 10 români consideră credința esențială pentru o viață morală. În același timp, o majoritate covârșitoare, de 76,9%, este de acord cu afirmația că prea multă libertate poate duce la haos în societate.
Credința și stabilitatea, pilonii principali
Datele arată că religia rămâne un fundament moral central pentru români. Nu mai puțin de 89,4% dintre respondenți sunt de acord, total sau parțial, cu afirmația „Credința este importantă pentru a avea o viață morală”. Dintre aceștia, 72,1% sunt total de acord, în timp ce 17,3% sunt oarecum de acord.
Imediat după credință, în topul valorilor se află nevoia de siguranță. 88,6% dintre cei chestionați preferă un trai modest, dar stabil, în detrimentul unuia prosper, dar incert. Această preferință pentru stabilitate este completată de o puternică înclinație spre individualism, 84% considerând că oamenii ar trebui să se descurce pe cont propriu.
Dilema libertății. Ordine sau drepturi individuale?
Una dintre cele mai interesante contradicții din sondaj vizează percepția asupra libertății. Pe de o parte, o majoritate semnificativă de 76,9% este de acord cu enunțul „Prea multă libertate duce la haos în societate”. Mai exact, 57,4% dintre participanți sunt total de acord cu această idee, iar alți 19,5% sunt oarecum de acord.
Dar, în același timp, 69,7% dintre români susțin că „Libertatea individuală este mai importantă decât regulile stabilite de stat”. Aici, 41,6% sunt total de acord, iar 28,1% oarecum de acord. Cum se împacă, până la urmă, aceste două viziuni aparent opuse? Datele, culese în perioada 1-7 aprilie 2026, conform unui sondaj prezentat de Digi24, relevă o tensiune evidentă între nevoia de ordine și cea de autonomie personală.
Descurcăreț sau corect? O privire onestă
Sondajul a testat și o afirmație care atinge un punct sensibil în societatea românească. La întrebarea dacă „Este mai important să fii descurcăreț decât corect”, aproape jumătate dintre respondenți (48,2%) au fost de acord, total (28,7%) sau parțial (19,5%). În tabăra opusă s-au situat 49,5% dintre cei chestionați.
E drept că cifrele arată o societate divizată pe acest subiect. Iar această ambivalență este vizibilă și în percepția asupra succesului. Deși ideea de a fi „descurcăreț” este larg răspândită, o majoritate covârșitoare de 80,7% crede, totuși, că „Poți reuși în viață prin muncă, fără pile și relații”, 59% dintre aceștia fiind total convinși de acest lucru.
O societate a neîncrederii
Neîncrederea în ceilalți este o altă trăsătură dominantă. Aproape trei sferturi dintre români (74,9%) sunt de acord cu afirmația că „Majoritatea oamenilor încearcă să profite de ceilalți”. Această percepție negativă este întărită și de ceea ce cred românii că apreciază cel mai mult semenii lor: 48,7% dintre participanți consideră că în România de astăzi oamenii apreciază mai mult banii și statutul, în timp ce familia și relațiile sunt menționate de doar 20,4%.
Există și o rezistență considerabilă la schimbare. Doar 59,1% sunt de acord că societatea trebuie să se adapteze la vremuri noi, chiar dacă pierde tradiții, ceea ce indică un atașament puternic față de valorile conservatoare.
Analiza specialistului. Modernizare versus Protecție
Remus Ștefureac, directorul INSCOP, oferă o cheie de interpretare a acestor date aparent contradictorii. Potrivit acestuia, societatea românească nu este polarizată clasic, ci stratificată.
„Sondajul arată o societate organizată în jurul a trei axe majore: stabilitate vs. risc, ordine vs. libertate, moralitate tradițională vs. autonomie morală. Niciun segment nu este “pur” ideologic. România nu este polarizată clasic, ci stratificată în funcție de combinații de valori, cu multă ambivalență. asa ca clivajul politic/ideologic real în societatea românească este mai degrabă între Modernizare vs. Protecție, nu Stânga vs. Dreapta, clivajul tradițional care nu mai are niciun fel de tracțiune reală la nivelul populației”, explică Ștefureac.
Studiul a fost realizat pe un eșantion de 1100 de persoane, reprezentativ pentru populația adultă a României, prin metoda CATI (interviuri telefonice). Marja de eroare a datelor este de ± 3%, la un grad de încredere de 95%.
