Furtunile devin mai puternice. Portugalia și Ucraina au cel mai mare risc din Europa în clasamentul WorldRiskReport

Raportul anual, prezentat de euronews, este realizat de alianța germană de organizații neguvernamentale Bündnis Entwicklung Hilft și de Institute for International Law of Peace and Armed Conflict (IFHV), de la Ruhr University Bochum. Ediția se concentrează pe furtuni, unele dintre cele mai frecvente și distrugătoare pericole naturale.

„Schimbările climatice fac furtunile mai intense, mai periculoase, le modifică traiectoriile și aduc tot mai mulți oameni în raza lor de acțiune”, arată autorii WorldRiskReport.

Zece țări concentrează cea mai mare parte a expunerii mondiale

Indicele riscului de furtună, Storm Risk Index, identifică zece țări în care se concentrează majoritatea expunerii globale:

• Filipine;
• Mexic;
• Madagascar;
• Mauritius;
• Japonia;
• China;
• Micronezia;
• Statele Unite ale Americii;
• Coreea de Sud;
• Australia.

Orașele de coastă și insulele sunt cele mai vulnerabile. Riscul depinde însă și de capacitatea societăților de a face față furtunilor, prin infrastructură rezistentă, prognoze mai bune, avertizări timpurii și eforturi de limitare a schimbărilor climatice, explică raportul.

„Observăm o creștere a proporției celor mai puternice furtuni”, spune dr. Friederike Otto, climatolog și cofondatoare World Weather Attribution, într-un interviu acordat pentru WorldRiskReport.

În privința orașelor expuse în viitor, Otto indică New York și Boston, precum și Beijing și Tokyo, despre care afirmă că vor avea cicloane tropicale.

Clasamentul tuturor dezastrelor include mai multe țări europene

World Risk Index măsoară riscul general de dezastre provocate de toate pericolele naturale. Acesta are un domeniu mai larg decât indicele dedicat furtunilor și include 13 țări europene între primele 100:

• Turcia, locul 38;
• Italia, locul 51;
• Grecia, locul 56;
• Spania, locul 58;
• Franța, locul 78;
• Albania, locul 81;
• Polonia, locul 82;
• Portugalia, locul 86;
• Regatul Unit, locul 89;
• Croația, locul 92;
• Belgia, locul 94;
• Țările de Jos, locul 96;
• Germania, locul 99.

Dintre acestea, numai Turcia se află în primele 50. Pozițiile din acest clasament descriu expunerea și vulnerabilitatea față de ansamblul pericolelor naturale luate în calcul.

Apa mai caldă le oferă cicloanelor mai multă energie

Otto leagă intensificarea furtunilor de schimbările climatice provocate de arderea combustibililor fosili: gazele cu efect de seră încălzesc atmosfera și oceanele.

„Când un ciclon tropical se formează în aceste condiții mai calde, are acces la mai multă energie, ceea ce îi sporește viteza vântului și precipitațiile asociate”, explică ea.

Alimentate de apa caldă a oceanelor, cicloanele tropicale se deplasează spre poli și ajung în regiuni anterior ferite de asemenea fenomene. Exemplul folosit în raport este uraganul Ophelia, care a lovit Peninsula Iberică și Irlanda în 2017.

Încălzirea oceanelor face mai frecventă și intensificarea rapidă a furtunilor. Aceste schimbări bruște îngreunează avertizarea populației, arată raportul.

În Europa, cicloanele tropicale sunt rare. Mai frecvente sunt cele extratropicale, formate în afara zonei tropicale: se dezvoltă deasupra mării și sunt mult mai slabe, dar influențează vremea de pe uscat. Potrivit Otto, numărul lor crește mai ales în nordul continentului, unde iernile au devenit mult mai umede.

Aerul mai cald reține mai multă umezeală, ceea ce aduce precipitații mai abundente în furtunile convective, de la cele cu descărcări electrice până la supercelulele persistente, adică furtuni puternice de lungă durată. În zonele de coastă, creșterea nivelului mării adaugă riscuri de inundații, eroziune și alunecări de teren.

Avertizările concentrate pe vânt pot rata pericolele pentru viață

Sistemele de avertizare urmăresc de regulă vântul, deși inundațiile și valurile de furtună reprezintă cele mai mari pericole pentru viață, avertizează raportul. Furtunile capătă adesea putere brusc, în apropierea coastei, ceea ce face aceste amenințări greu de anticipat.

Sistemele care urmăresc mai multe tipuri de pericol pot ține cont de temperatura aerului, tipul și cantitatea precipitațiilor, viteza și direcția vântului, polei, fulgere și tornade.

Eficiența avertizării depinde și de felul în care mesajul ajunge la oameni. Raportul cere formulări clare, accesibile inclusiv grupurilor marginalizate, și luarea în calcul a gospodăriilor care au nevoie de ajutor efectiv pentru evacuare.

Autorii propun sisteme care să țină cont de toate vulnerabilitățile, de toate pericolele, de toate intervalele de timp și de toți oamenii. Exemplele includ mobilitatea limitată de normele sociale privind îmbrăcămintea femeilor și riscul ca persoanele cu daltonism să interpreteze greșit hărțile bazate pe culori.

Protecția organizată de stat la nivel național este esențială pentru reducerea distrugerilor. Pregătirea comunităților poate acoperi lipsurile acesteia, inclusiv în cazul oamenilor care nu au acces la radio sau telefon mobil.

Asigurările influențează ritmul reconstrucției

Furtunile provoacă cele mai mari pagube economice dintre fenomenele naturale extreme, potrivit WorldRiskReport. Economiile mai sărace sunt afectate disproporționat față de statele industrializate bogate. După numărul de decese, furtunile ocupă locul al treilea, după cutremure și temperaturile extreme, ridicate sau scăzute.

Raportul avertizează că această situație încetinește reconstrucția și poate întreține sărăcia timp de generații.

În asemenea cazuri, oamenii ajung să împartă informal resursele de care dispun. În timpul unei crize, acestea tind însă să fie depășite de nevoi.

Pe lângă îmbunătățirea avertizărilor și a ajutorului după dezastre, reducerea emisiilor ar încetini intensificarea furtunilor asociată schimbărilor climatice, arată raportul.

Otto invocă uraganul Melissa din 2025 pentru a explica faptul că efectele actuale ating deja limitele capacității societăților de a se adapta. Climatologul susține că limitarea încălzirii la 1,5°C este esențială pentru a le oferi o șansă de adaptare.