Gheața din jurul Antarcticii a avut a treia cea mai mică extindere maximă de iarnă măsurată prin satelit

„Ultimele patru ierni au avut cele mai mici maxime ale banchizei din istorie – este un indiciu foarte clar că sistemul s-a schimbat”, a declarat Dr. Ariaan Purich, specialistă în Oceanul Austral la Monash University din Melbourne.

Suprafața a fost cu aproximativ un milion de km² sub media maximelor pe termen lung, potrivit the Guardian. Diferența echivalează cu aproximativ de două ori suprafața Spaniei.

Dr. Walt Meier, cercetător principal la National Snow and Ice Data Center al University of Colorado, a explicat că instituția a amânat confirmarea vârfului sezonier deoarece suprafața gheții poate varia mult în această etapă. Scăderea observată după acea dată l-a făcut să considere că maximul a fost atins.

„Nu mai este un eveniment izolat. Banchiza nu mai acoperă aceeași întindere de ocean ca înainte. Vedem iarnă după iarnă cu puțină gheață, iar asta sugerează că banchiza se comportă diferit pentru că am încălzit clima”, a explicat Purich.

„Aceasta nu este o problemă a viitorului. Este o problemă a prezentului”, a subliniat cercetătoarea.

Oceanul poate absorbi mai multă căldură când gheața se retrage

Pe măsură ce Antarctica iese din noaptea polară, banchiza reflectă energia solară în timpul zilei, a explicat Purich. O suprafață mai mică de gheață permite Oceanului Austral să absoarbă mai multă căldură.

Consecințele retragerii și instabilității banchizei privesc atât gheața continentală, cât și viețuitoarele care depind de ea:

• Pierderea gheții deja plutitoare nu ridică direct nivelul mării. Poate însă expune platformele de gheață la condiții oceanice extreme și le poate slăbi. Aceste platforme încetinesc înaintarea ghețarilor și a vastei calote antarctice, a cărei gheață ar putea ridica nivelul global al mărilor cu mulți metri dacă ajunge în ocean.
• Banchiza oferă habitat pentru alge și krill, elemente esențiale în lanțul de hrănire al viețuitoarelor din Antarctica.
• Instabilitatea gheții provoacă îngrijorări pentru pinguinii imperiali, care o folosesc pentru reproducere și creșterea puilor.

Căldura și schimbările vânturilor au însoțit pierderile de gheață

Suprafața banchizei se modifică puternic între anotimpuri. În lunile februarie din ultimii ani, în timpul verii australe, a coborât sub 2 milioane km². Creșterea din timpul iernii a dus-o apoi la peste 17 milioane km² în septembrie. Recent, valorile minime record au apărut atât vara, cât și iarna, alimentând îngrijorarea cercetătorilor că încălzirea globală ar putea determina aceste pierderi.

În iunie, Peninsula Antarctică a trecut printr-un val de căldură cu temperaturi cu 20°C peste normal. Cercetătorii au semnalat atunci și o zonă de ocean deschis de mărimea Franței, într-un loc unde ar fi trebuit să existe gheață.

La începutul lui august, când gheața marină ar fi trebuit să se extindă constant, o zonă întinsă de la sud de Oceanul Pacific a pierdut gheață. Purich consideră că schimbările vânturilor asociate cu El Niño, fenomen climatic din Pacificul tropical, au avut probabil un rol în reducerea gheții din acea regiune.

Dr. Phil Reid, care monitorizează condițiile antarctice la Australia’s Bureau of Meteorology, a explicat că El Niño tinde să modifice deplasarea sistemelor de furtuni în jurul continentului. Unele rămân astfel în același loc și agită banchiza de dedesubt.

„Cred că am fi tot într-o situație asemănătoare chiar și fără El Niño… și asta este puțin îngrijorător”, a declarat Reid pentru the Guardian.

„Atmosfera va mai varia, dar, până la urmă, termodinamica învinge. Dacă apa este prea caldă, nu vei avea la fel de multă banchiză”, a adăugat el.

Dr. Will Hobbs, specialist în banchiza Antarcticii la University of Tasmania, a observat că suprafața gheții a scăzut mai repede decât de obicei după vârful sezonier din septembrie.

Perspectiva unei noi veri australe cu puțină gheață ar face situația cu adevărat îngrijorătoare, inclusiv din cauza posibilelor efecte asupra platformelor de gheață.

„Cât de sensibil este sistemul climatic global la această pierdere a banchizei? Încă lucrăm să cuantificăm acest lucru. Dar sistemul se schimbă mai repede decât reușim noi să-l înțelegem”, a explicat cercetătorul.